Mircea Florin Șandru s-a născut la 20 aprilie 1949 în orașul Făgăraș, într-o familie de învăţători. A urmat şcoala primară în localitatea natală, apoi liceul în oraşul Victoria, urmând între anii 1967-1972 cursurile Specializării de electromecanică din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Dragostea pentru litere l-a determinat să mai urmeze încă o facultate și anume Facultatea de Filosofie a Universității București (a fost student doi ani), apoi a urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din Capitală.
A activat ca jurnalist, realizând reportaje în țări precum India, Pakistan, China, Mongolia, Sri Lanka, Ghana, Côte d’Ivoire, Liberia, Statele Unite ale Americii şi Canada. A activat ca şi publicist comentator, consilier parlamentar.
Poemele sunt de circulatie internaţională, şi ale sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, franceză, germană, italiană, suedeză, spaniolă, rusă, maghiară, greacă, cehă, sârbă, slovenă, bulgară și albaneză.
Dintre volumele pubicate menţionăm: Elegie pentru puterea orașului (versuri), Editura Eminescu, 1974; Luminile orașului (versuri), Editura Eminescu, 1975; Melancolia (versuri), Editura Eminescu, 1977; Flacăra de magneziu (versuri), Editura Eminescu, 1980; Mașina de scris, (versuri), Editura Eminescu, 1981; Trupuri pe ecranul de radar (versuri), Editura Cartea Românească, 1982; Viața în infraroșu (versuri), Editura Eminescu, 1985 etc.
Poetul s-a stins din viaţă la 14 iulie 2025.
Nicolae Manolescu spunea: „Mircea Florin Șandru (poet foarte talentat) este autorul unor admirabile poeme sentimentale închinate orașului modern: tandre și ironice, «realiste» și pline de imaginație, dense de obiecte, concrete până la senzualitate și, totodată, fantastice, magice, vrăjite. Cultivate și originale, elegiile acestea redescoperă vorbirea poetică: poezie fără sfială retorică, de o discursivitate vibrantă, încântătoare.”
