Creatia
Se lasă liniştea peste oraş Şi sufltu-mi e în tăcere. Se mai aude câte-un pas Trecând prin faţa casei mele. Afară, cerul e senin Şi stelele lucesc frumos Umplând pământul de lumini În negrul cel întunecos. Privesc la luna minunată Care se-apleacă spre pământ Şi luminează cu-a ei rază, Cu albul ei curat şi blând. Îmi vine-n minte o’ntrebare, Mă minunez când le privesc, Cine să fie-Acela ...
Citeste mai mult ›