A fost odata un Imparat peste Imparatia Viselor, mic de statura, tacut, dar mintos, harnic, gospodar, si hatru nevoie mare. Si avea grija, cat era ziulica de mare, de fiecare supus, pe langa grijile lui de imparat, care ar fi doborat armate inarmate pana din dinti, de visatori cum nu s-au mai perfectionat. In spatele salii tronului lui, se aciuise de cativa ani o samanta de cires, adusa de vant. Si de la an la an, samanta a crescut tot mai inalt, tot mai inalt, desi avea o radacina…
Citește mai mult