Vulturul – cel plin de foc – Sedea drept cu crucea-n cioc – Vulpea, in presedentie, A strigat: “ O, slava tie! Cat de bine canti, la gloata! Vulturime minunata!” Vulturul deschise pliscul, De a lacrimat si fiscul, Si din ciocul lui, pe data, Cade crucea – si-i mancata… Morala: De-l asculti, dupa cantare, Unul nu-i ca el, de mare – Dar de-l judeci dupa Carte, Numai vulpile au parte … 1 august 2012
Citește mai multFabula (dupa “Vulpea si Corbul”, de la Fontaine)
