La 26 iunie 1904 s-a născut în Balş, judeţul Olt, Petre Pandrea – numele de botez a fost Petre Ioan Marcu (m. 1968). Petre provenea dintr-o familie numeroasă cu 12 copii. Începe să publice eseuri din periada liceului la revistele „Viaţa românească” şi „Gândirea”. A făcut Facultatea de Drept din Bucureşti, urmând apoi şi doctoratul cu teza „Filosofia politico-judiciară a lui Simion Bărnuţiu”(1926). Pandrea a fost co-autor al cunoscutului „Manifest al Crinului alb”. În perioada comuniştilor, 1940-1944 a fost arestat de patru ori. A făcut închisoare la Ocnele Mari, la Aiud – alături de pr. Dumitru Stăniloae, Vasile Voiculescu, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor, Nichifor Crainic, Petre Ţuţea şi alţii. Şederea la Aiud a însemnat pentru Petre Pandrea o redeşteptare la credinţă („Reeducarea de la Aiud”, „Călugărul alb”). Cuvintele gânditorului au rămas actuale şi în vremile noastre… „Nimeni nu mai plantează un vişin, un dud sau un cireş. Toţi distrug. Pe buzele tuturor, flutură eterna poveste a represiunii: Să strângem chinga! Să punem dârjala pe nărozi! (…). Avem nevoie de chingă şi de dârjale? N-am avut destule până acum? Am trăit patru dictaturi, cu tot soiul de chingi şi dârjale. În loc de chingă, mi se pare că avem nevoie de profeţi”.
Lucrările sale au fost confiscate de securitate şi predate familiei după moartea sa. Acestea au apărut postum: „Memoriile mandarinului valah”, „Reeducarea de la Aiud – Jurnal penitenciar: 1961-1964”, „Garda de fier”, „Jurnal de filosofie politică”, „Helvetizarea României”, „Crugul Mandarinului”, „Jurnal intim: 1952-1958”, „Călugărul alb”, „Brâncuşi. Amintiri şi exegeze”.
Sursa: https://ziarullumina.ro/
