
În Sâmbăta Mare, sute de credincioși s-au spovedit și s-au împărtășit, au participat la Liturghia sfântului Vasile cel Mare și, până înainte de miezul nopții, șirul închinătorilor la sfântul Mormânt începea din pridvorul bisericii.
La miezul nopții s-a auzit chemarea străveche: „Veniți de primiți lumină” și, în câteva minute, piața din fața bisericii parohiale a devenit un candelabru uriaș, împodobit parcă de făclii umane. Sfânta Lumină, primită în dar de la Ierusalim lumina chipul strălucitor de bucurie al miilor de credincioși prezenți.
Cuvintele Evangheliei Învierii, ascultate în tăcere adâncă, se izbesc de zidurile clădirilor învecinate cu biserica, iar imnul creștinesc al Sfinților Apostoli, al Bisericii primare, universale și eterne, cum scria preotul scriitor Gala Galaction, „Hristos a înviat din morți …” , răsună din mii de piepturi, cum numai în noaptea sfântă a Învierii se poate auzi.
La procesiunea ce are loc pe străzile din jurul bisericii, participăm cu toții, apoi intrăm în sfântul lăcaș și continuăm slujba Utreniei Învierii. Toți credincioșii prezenți primesc apoi Paștile binecuvântate, din care vor gusta înainte de a se bucura de bucatele specifice acestei minunate sărbători.
Sfânta Liturghie din ziua praznicului ne adună din nou la rugăciune, zeci de credincioși împărtășindu-se cu Sfintele Taine.
Atmosfera Duminicii Paștilor este impresionantă, înfrumusețată de inegalabilele cântări corale ale „praznicului praznicelor”, bucuria, tihna sufletească și pacea lăuntrică citindu-se pe chipul fiecăruia.
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos ne transpune, de fiecare dată, într-o stare inefabilă de comuniune cu familia, cu semenii și cu întreaga creație. La sărbătoarea Paștilor trăim momente unice și dobândim certitudinea că nu suntem singuri în acest univers, că Cineva veghează asupra noastră și că viața noastră nu se sfârșește la mormânt. Dacă Mântuitorul a înviat, înseamnă că și noi vom învia. Mângâietoare, plină de nădejde și de neasemuite învățături este această sărbătoare sfântă a Bisericii, iar mesajul pe care ni-l transmite, pe cât de frumos, pe atât de limpede, este acela de a trece și noi de la păcat la virtute, de la răutate la nerăutate și de a deveni oameni noi, după chipul lui Hristos Care S-a jertfit și a înviat pentru noi și pentru mântuirea noastră.
Pr. Ionel Popescu