Apărut în condiţii editoriale şi tipografice deosebite, sub egida Editurii Academiei Române din Bucureşti şi a Editurii David Press Print din Timişoara, volumul Tradiţii ale presei ştiinţifice, coordonat de Ioan David şi Viviana Milivoievici, cuprinde cele 60 de lucrări susţinute în cadrul Congresului Internaţional de Istorie a Presei, Ediţia a IX-a, desfăşurat la Timişoara, în anul 2016, organizat de Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), în colaborare cu Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedică a Banatului şi Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia).
Volumul se deschide cu prezentarea academicianului Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei din Timişoara a Academiei Române, fiind urmată de cea a academicianului Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, din Bucureşti, şi de cea a Înaltpreasfinţiei Sale Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului. În continuarea volumului sunt cuprinse lucrările susţinute în cadrul celor patru secţiuni ale Congresului, respectiv: Publicaţii ştiinţifice, Tipologia publicaţiilor ştiinţifice, Popularizarea mediatică a ştiinţei, Figuri de jurnalişti. Particularităţi ale presei ştiinţifice.
Fiecare dintre studiile cuprinse în volum este însoţit de un rezumat într-o limbă de circulaţie internaţională, cuvinte-cheie şi referinţe bibliografice.
Autorii lucrărilor ştiinţifice sunt reprezentanţi de seamă ai spaţiului cultural românesc şi universal: academicieni, cercetători ştiinţifici, profesori universitari, scriitori şi publicişti, bibliotecari, toţi purtaţi de aceeaşi pasiune: istoria presei.
Finalul volumului conţine o bogată iconografie, surprinzând momente inedite şi emoţionante de la Congres: deschiderea lucrărilor în Aula Academiei Române, Filiala Timişoara, vizite documentare la Mănăstirea Timişeni-Şag, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, la Cramele Recaş, la Muzeul Presei „Sever Bocu” şi Casa memorială „Petre Stoica” din Jimbolia, la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, în Sala Barocă a Primăriei din Zrenianin (Serbia), la Complexul Etnografic al Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina şi la „Casa bănăţeană” din Torac (Serbia).
Volumul de faţă, aşadar, întregeşte seria celorlalte apărute de-a lungul vremii şi îl dedicăm „Centenarului Marii Uniri” şi tuturor înaintaşilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari.
Fii primul care comentează