Vă aduceţi aminte?

 

8 Martie 1910 – s-a născut la Blejoi, Prahova, Radu Tudoran, pe numele real, Nicolae Bogza, fratele lui Geo Bogza. Tatăl lor era funcţionar al Marinei comerciale, de unde a moştenit Radu pasiunea pentru călătorii pe mare.

A terminat Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu în 1930. A fost ofiţer al Armatei Române pe potst de sublocotenent timp de 6 ani. Fire visătoare, a început construcţia unei goelete cu care dorea să călătorească în jurul lumii, spre indignarea regimului communist. În 1938 se dedică scrisului. În  1940 îi apare prima carte, „Oraşul cu fete sărace“. Radu Tudoran a scris articole în care critică extremismul de dreapta şi politica sovietică, căzând în dizgraţie şi fiind marginalizat.

A fost autorul celebrului roman „Toate pânzele sus!“ care apare în 1954. Romanul este călătoria imaginară pe care Radu Tudoran nu a mai apucat să o facă.

Radu Tudoran a scris peste 15 romane, cel care l–a făcut celebru este „Toate pânzele sus!”, fiind şi ecranizat. Moare în 1992, iar un an după, fratele lui Geo Bogza. (Surse: https://adevarul.ro/)

 

8 Martie (d.2021) a murit celebrul fondator al trupei timişorene Cargo, Adrian Armand Bărar. A fost chitarist, textier, compozitor şi producător muzical român. Muzica sa a avut influenţe de blues şi rock. În 1985 pune bazele formaţiei Cargo. Numele a droit să exprime greutate, la fel cum au făcut-o şi piesele sale. Adrian Bărar a cochetat şi cu muzică de film, compunând pentru scurt metraje şi generice. A ajuns de renume international. Albumele sale : Cargo – Ana – 1990 (maxi single), Cargo – Povestiri din gară – 1992, Cargo – Destin – 1995, Cargo – Colinde și obiceiuri de iarnă – 1996, relansat în 1999 cu corala Teofora, Cargo – Ziua Vrăjitoarelor – 1998, Cargo – Colinde – 2000, Cargo – Spiritus Sanctus – 2003, Cargo – XXII – 2007, Adi Bărar Band – Hold On – 2017.

 

„Niciodată nu mi-am dorit să fiu instrumentist virtuos, în schimb îmi doream să pot fi recunoscut ca având un stil și o amprentă muzicală proprie, lucru ce mai târziu a fost benefic și în compozițiile mele.” —Adi Bărar

8 Martie –  1906 (d.1996)  s-a născut la Bucureşti, Radu Boureanu, fiul prozatorului Eugen Boureanu. Urmează cursurile la Academia de Muzică şi Artă Dramatică. Se manifestă ca pictor, însă este cunoscut ca şi  poet, prozator, dramaturg, publicisttraducător. A debutat cu cu versuri, în revista „Adevărul literar” din 1927. A fot redactor şef la revista „Viaţa Românească”(1967 – 1974).  În 1949 primește Premiul de Stat pentru poezie. În 1965 îi este acordat  Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pentru piesa „Satul fără dragoste”. În 1967 primeşte Premiul „George Cosbuc” al Academiei pentru volumul de poezii “Cheile somnului”, iar în 1985 îi este acordat Marele Premiu pentru poezie al Uniunii Scriitorilor. (Surse: https://www.poeziile.com/)

Clipa (Radu Boureanu)

Căruntă clipa. Orizont ascuns.
Durerea poartă părul alb şi tuns
Ca o femeie-n lagăr evocată
Pe cerul galben, străvezie,
Pironită
Cu stele de sârmă ghimpată.

Cristina Maria Druguș