6 Aprilie 1930 – s-a născut Alexandru George (m. 2012) în Târgovişte. A urmat studii liceale, pe care le-a absolvit. A fost exmatriculat din motive politice de la cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, nereuşind decât un an să studieze. S-a angajat ca muncitor constructor necalificat, apoi a fost desenator și referent tehnic. În cele din urma a ajuns pe postul de bibliotecar la Biblioteca Academiei. A publicat la vârsta de 40 de ani (1970), volumul de nuvele „Simple întâmplări cu sensul la urmă”, eseul critic despre Tudor Arghezi numit „Marele Alpha”, „Clepsidra cu venin” – povestiri; „Semne și repere” – eseuri critice, „La sfârșitul lecturii”, eseurile „În jurul lui E. Lovinescu” și „Mateiu I. Caragiale”; „Simple întâmplări în gând și în spațiu” – povestiri; romanele „Caiet pentru…”, „Dimineața devreme”, „Seara târziu”, „Cinci sau chiar șase personaje în jurul unui autor”. A primit numeroase premii, deşi stilul său a fost şi criticat pe măsură. Radu G. Țeposu. îl descrie ca pe Alexandru George că s-a dovedit a fi „reprezentantul tipic al scriitorului incomod, mereu înverșunat împotriva locurilor comune, a prejudecăților, fire polemică prin excelență, toate comentariile sale fiind în răspăr cu opiniile consacrate”. (Sursa: https://www.viata-libera.ro/)
