Grupul GfK a prezentat o analiză a consumului privat în 2010 şi perspectivele pentru anul 2011. Conform prognozei GfK, consumul privat a crescut anul trecut cu 0,5%. Pentru anul 2011, cercetătorii se aşteaptă ca pentru gospodăriile private cheltuielile să crească cu un procent semnificativ de 1,5% şi, prin urmare, să aducă o contribuţie semnificativă la creşterea economică. Făcând o comparaţie la nivel european, germanii sunt de departe cei mai optimişti atunci când vine vorba de consum, în vreme ce românii şi grecii o duc cel mai greu.
Anul trecut, consumatorii din România şi Grecia au simţit cel mai intens efectele crizei financiare şi nivelul ridicat al datoriei ţărilor lor. Produsul intern brut a scăzut în Grecia cu 4,2%, iar în România cu 1,9%. În consecinţă, aşteptările economice ale consumatorilor au fost tot negative: românii au fost în coada clasamentului în Europa, urmaţi de greci. Guvernele din ambele ţări se află sub o mare presiune internaţională pentru a-şi reduce deficitele bugetare, deoarece ei au primit ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi UE. Rezultatul este reprezentat de reducerile drastice în domeniul serviciilor sociale şi creşterile de taxe şi impozite. În conformitate cu aceasta, aşteptările consumatorilor din ambele ţări privind veniturile au fost negative în anul 2010. Dispoziţia de a cumpăra, de asemenea, a fost afectată de temerile consumatorilor privind viitorul. România şi Grecia, împreună cu Portugalia, s-au clasat pe ultimele poziţii într-un studiu comparativ la nivel european pentru 2010.
Germania
Germania a dat dovadă de o mobilizare impresionantă pentru revenirea din criza financiară şi economică. Potrivit calculelor GfK, punctele de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare şi farmaciile din Germania au înregistrat o creştere a vânzărilor pentru anul trecut. Cu o creştere de 1,2%, aceasta a realizat un volum de vânzări de 154 miliarde EUR, ceea ce reprezintă un nou record. Segmentul de produse nealimentare – domenii precum bunuri electronice, textile, mobilier şi bricolaj- a înregistrat, de asemenea, o îmbunătăţire vizibilă în vânzări. O ascensiune în valoare estimată de 2,6% şi vânzările totale de aproape 148 miliarde EUR au fost cele mai bune rezultate în vânzări pentru segmentul non-alimentar, din 2002 până în prezent. Categoria bunurilor de folosinţă îndelungată, care includ, printre altele, electronicele de larg consum, produsele IT, produsele de telecomunicaţii, segmentul foto şi aparatele de uz casnic, s-a bucurat în mod special de o creştere puternică: vânzările au crescut cu peste 8%, la 47 miliarde de euro. Pot fi observate în rândul consumatorilor o tendinţă susţinută spre calitate şi distanţarea de preţurile scăzute, ca unic punct de interes. Un exemplu este segmentul de retail textile. Anul trecut, industria a realizat un volum de vânzări de aproximativ 40 miliarde EUR, cu o creştere a valorii vânzărilor de 2,4% şi o scădere uşoară a volumului vânzărilor. În medie, nemţii au cheltuit mai mult pe fiecare articol cumpărat şi au avut tendinţa de a opta pentru produse de calitate superioară.
Franţa
În comparaţie cu Germania, plăţile mai mari pentru asigurările sociale şi orele de lucru mai puţin numeroase, ca urmare a săptămânii de lucru de 35 de ore impuse legal, îşi pun amprenta asupra competitivităţii economiei în Franţa.
Marea Britanie
În Marea Britanie, sfârşitul lungului boom imobiliar şi măsurile guvernului vizând consolidarea bugetului au avut un impact semnificativ. Anul trecut, tendinţa de a cumpăra a atins o valoare scăzută şi valoarea medie a indicelui aşteptărilor privind venitul a fost, de asemenea, negativă. Sectorul public este cel mai mare angajator în Marea Britanie. Prin urmare, măsurile de austeritate ale guvernului au un efect important aici. În plus, îngheţarea salariilor şi o rată ridicată a inflaţiei în comparaţie cu Germania au redus nivelul de trai al poporului britanic.
Italia
Consumatorii italieni au, de asemenea, o viziune pesimistă asupra perspectivelor economice în ţara lor, anul trecut. Creşterea economică era deja foarte scăzută înainte de criza financiară, datoria naţională fiind masivă şi şomajul atingând anul trecut cel mai înalt punct din anul 2001 şi până acum. Clasa de mijloc a ţării se micşorează, iar italienii reacţionează consumând cu prudenţă arătând un nivel ridicat de sensibilitate la preţuri.
Spania
Spania este puternic afectată de criza sa imobiliară. Rata şomajului este mai mult decât dublă din 2007 până în 2010, din cauza ponderii enorme a sectorului imobiliar în economia ţării. Valoarea medie a indicelui privind aşteptările economice ale consumatorilor spanioli în 2010 a fost negativă şi perspectivele legate de veniturile personale au fost evaluate chiar şi mai sumbru. Guvernul combate deficitul naţional ridicat efectuând reduceri la anumite servicii sociale, reducând salariile funcţionarilor publici şi aplicând impozite mai mari: de exemplu, rata TVA a crescut de la 16% la 18%.
Polonia
Produsul intern brut în Polonia a crescut cu 3,5% în 2010 şi a fost, prin urmare, aproape la fel de mare ca rata de creştere a Germaniei. Cu toate acestea, creşterea economică pozitivă înregistrată anul trecut a fost resimţită de consumatorii polonezi într-o măsură limitată. Anxietatea alimentată de mass-media cu privire la posibilele consecinţe ale crizei financiare i-a influenţat mai mult pe consumatorii polonezi în evaluările lor decât creşterea economică vizibilă. Acest lucru este evident din indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care arăta -1 puncte, în medie, pe an. Cu toate acestea, disponibilitatea de a cumpăra a atins o valoare pozitivă în comparaţie cu restul Europei.
Fii primul care comentează