Marele Praznic Împărătesc debutează în Ajun, cu privegherea de seară ce debutează cu o oră înainte de miezul nopții. În prima zi de Nașterea Domnului Dumnezeului și Mântuitorului Iisus Hristos cele mai importante slujbe sunt Sfânta Liturghie de dimineață, iar după-amiaza, după Vecernie, colinda bisericii pornește spre casele credincioșilor. Pe 8 ianuarie, la Soborul Maicii Domnului, și pe 9 ianuarie, când este cinstit Sfântul Arhidiacon Ștefan, programul religios se concentrează pe Utrenie (orele 8,00) și Sfanta Liturghie (orele 10,00).
„Pot afirma cu mare bucurie că și în parohiile noastre ucrainene din cadrul Vicariatului Ortodox Ucrainean din România se păstrează tradițiile legate de Crăciun, moștenite de la strămoșii noștri, începând cu postul Crăciunului, spovedania și împărtășania, pregătirea casei, a mesei din Ajun, colindatul copiilor de la casă la casă, «Viflaimul», «Colinda bătrâna» (în ucraineană, Stara coleada – n.r.), colindatul rudelor și bineînțeles, participarea credincioșilor la sfintele slujbe, oficiate în cele trei zile de Crăciun. Sunt momente pe care credincioșii noștri le așteaptă cu mare drag și pentru care se pregătesc din timp. Datorită acestor tradiții, cei plecați la lucru în țară sau străinătate, revin cu mult dor și drag la casele părintești. Fiecare colind, fiecare ritual are o semnificație aparte plină de simboluri, ce sunt transmise din generație în generație.”, scrie preotul consilier dr. Ioan Iurcea, pe pagina de Facebook a Vicariatului Ortodox Ucrainean. Acesta este o unitate administrativ-teritorială din cadrul Patriarhiei Române și are sediul la Sighetu Marmației.
Ca mărime, ucrainenii constituie al treilea grup etnic minoritar din România. 50.900 de persoane au declarat la recensământul din 2011 că aparțin acestuia.
În Banat, grupurile semnificative de ucraineni trăiesc mai ales în județul Timiș (7.261 de persoane), în special în comuna Știuca, unde se apreciază că se găsește cea mai mare comunitate). În județul Caraș-Severin, același recensământ din 2011 consemna 2.579 de ucraineni, concentrați în satele Copăcele și Zorile, unde istoric au lucrat în domeniul forestiere și au întemeiat sate, alături de localități ca și Cornuțel și Cornuțel de Banat.