Dorul

As vrea sa fiu, odata, ingropat,

La umbra unei manastiri, la sat,

Sau doar sa am umbrar, in locul ei,

O catedrala-a florilor de tei –

Din cand in cand, sa urc de prin pamant,

Prin seva ei, in crengile de vant,

Celor ce-mi bat tacerile desarte,

Doar cerul sa le-arat – tot mai departe –

Sa infrunzesc, sa chem. albine-n flori,

Sa ma culeaga buni cataratori,

Si scuturandu-ma de galbenul vesmant,

Sa ma intorc la mine, in pamant –

Si iarna sa le cant din frunze moarte –

Acelasi cer visat – tot mai departe –

Cand catedrala va urca-n beteala,

Sa dea din mine, alta catedrala…

8-9 decembrie 2013