Hora românească

Hai să dăm dorul, cu dor,

Din trecut, din viitor –

Nenăscut, tânăr, bătrân –

Ce-i cu suflet de român –

Tu mi-eşti dorul, eu ţi-s dorul,

Tu mi-eşti apa, eu, ulciorul,

Tu mi-eşti gură,  eu, fântână,

Tu mi-eşti ploaie, eu, ţărână –

Dor cu dor, în fiecare,

Dorul naşte, dorul moare,

Şi în Rai de Românie,

Dorul  creşte, şi învie –

Tu mi-eşti turmă, eu ţi-s stână,

Tu mi-eşti codru, eu, lumină,

Tu mi-eşti stele, eu, pământ,

Tu mi-eşti cântec, eu, cuvânt –

Tu mi-eşti flori, şi eu, albină,

Tu mi-eşti casă, eu, stupină,

Tu mi-eşti vatră de la Râm,

Eu ţi-s floare de salcâm –

Eu ţi-s tei, şi tu mi-eşti frate,

Eu, stejar, tu, libertate,

Eu ţi-s limbă, tu mi-eşti grai,

Şi-amândoi ne suntem Rai –

Hai să dăm, că nu-s hotare,

Peste cer, inima mare,

Dor cu dor, doar vom alege

Pe Iisus Hristos, ca Rege!

Să îi spunem, cu dreptate,

Eu ţi-s tei, şi Tu, mi-eşti frate,

Eu Ţi-s limbă, Tu mi-eşti grai,

Şi-amândoi, ne suntem Rai!

Tu mi-eşti flori, şi eu, albină,

Tu mi-eşti casă, eu, stupină,

Tu mi-eşti vatră de la Râm,

Eu Ţi-s floare de salcâm –

Eu Ţi-s  turmă, Tu, păstor ,

Tu mi-eşti inimă, eu, dor,

Tu mi-eşti ţară, eu, frăţie,

Dor de Rai de Românie !

Tu mi-eşti lacrimă de sfinţi,

Eu, iubire de părinţi,

Tu mi-eşti suflet, eu ţi-s grai,

Amândoi – un singur Rai!