Cantecul voiajorului

Femeie a femeilor, cu ochii in tepuse

Ti-am dus, la vremea teilor,

In Casa, corcoduse …

Gradina si fanetele, si verzi, si linistite,

Cresteau cu diminetile

Albastre stalactite –

Nici clopot, si nici toaca…    Batea-n pamant, de plumb,

O sapa, a mai scoate osteni de rod, din prund –

Si astepta o lume, afara – in masini –

Plecarea in vacanta din cer, in radacini…

5 iulie 2014

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns