Cantecul pietrelor

S-a spus nu demult ca intr-o comuna

Pe un sleau de dealuri,

Batea grindina an de an, atat de crunt,

Incat oamenii  se alegeau cu mai nimic din toata munca pamantului.

Atunci preotul i-a convins pe tarani

Sa inalte o cruce mare, pe deal..

Si oamenii, in frunte cu preotul,

Au  purtat crucea, bucata cu bucata, pana sus,

Si au ridicat-o semet,

O cruce inalta cat un stalp de inalta tensiune.

De atunci nu a mai batut bob de grindina in tinut.

Spunea comentatorul,

Vedeti, ce-ar fi daca,

Daca s-ar ridica cruci unde bate grindina,

Si eu mi-am spus,

Ce-ar fi daca, vedeti,

s-ar ridica cruci unde bat bolile,

prostia,

nebunia,

netaiatul frunzei ideii in patru,

ce sa fie,

mi-am spus,

degeaba am ridica cruci,

fara omul

care alunga cu speranta, increderea,  munca, si jerfa  lui,

pietrele aruncate in altii.

11 iulie 2014

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns