Rar mi-a fost dat sa vad atati idioti
Paziti de 10000 de poligloti.
Intreaga Omenirii Saracie,
Ingrijorata de Planeta vie –
Atata forta, sa ii plangi de mila,
Sa isi salveze propria idila
Cu Dracul gol, si singur, care plange,
Ca toti vor pace, de-o platesti cu sange –
Ce graba, sa nu stai la tine-acasa,
Sa nu-ti ia altul, pacea de pe masa,
Ce echilibru, intre-apus, si zori,
Intre barbarii lumii, visatori –
Ma-ntreb ce face cel ce chiar nu are
Nicio putere pentru aparare,
Albe, si rosii, negre, sau galbui,
Atatea piei de luat, de nesatui –
Oase si piei, ce n-au cerut sa vina
Pe lume, ci doar merg din inertie
In pacea tulburata de betie
A celor ce fac Negri, din Lumina –
7 septembrie 2014


Fii primul care comentează