Cantecul Eliadesc

Rar mi-a fost dat sa vad atati idioti

Paziti de 10000 de poligloti.

Intreaga Omenirii Saracie,

Ingrijorata de Planeta vie –

Atata forta, sa ii plangi de mila,

Sa isi salveze propria idila

Cu Dracul gol, si singur, care plange,

Ca toti vor pace, de-o platesti cu sange –

Ce graba, sa nu stai la tine-acasa,

Sa nu-ti ia altul, pacea de pe masa,

Ce echilibru, intre-apus, si zori,

Intre barbarii lumii, visatori –

Ma-ntreb ce face cel ce chiar nu are

Nicio putere pentru aparare,

Albe, si rosii, negre, sau galbui,

Atatea piei de luat, de nesatui –

Oase si piei, ce n-au cerut sa vina

Pe lume, ci doar merg din inertie

In pacea tulburata de betie

A celor ce fac Negri, din Lumina –

7 septembrie 2014