“Femeia cu barba! Omul care rupe lantul! Femeia peste! Al mai tare om din lume!” Acestea era lumea mass-media a secolelor trecute, acestea erau strigatele din iarmaroacele de ieri, adica fostele show-room-uri ale prezentului.
In epoca omului insignificant, odata cu depunerea puterii lumii in mana banului, a aparut si intrebarea necesara: Ce facem cu banii?
Sa privim ce face lumea insignifianta cu banii: plateste facturi de apa, caldura, curent, telefon, TV, salubritate. Isi cumpara si amenajeaza locuinte. Isi cumpara mijloace de locomotie. Calatoreste. Munceste pentru bani. Si cheltuieste bani pentru necesitati, supranecesitati, si distractie.
Dar atat supranecesitatile, cat si distractiile, nu sunt altceva decat vechile, coafate, sulemenite, tehnologizate, accesorizate, regizate, orchestrate, slogane de odiniara: “Femeia cu barba. Omul care rupe lantul. Femeia peste. Al mai tare om din lume. Femeia sarpe. Copilul minune.” Ca ele se numesc acum “Creditul cu barba. Masina/ casa/ televizorul/ sanatatea / invatamantul/ religia/ Idelologia/ care rupe lantul. Calatoria peste. Al mai tare pont din lume. Paradisul sarpe. Calculatorul minune. “ nu este decat o masca, alimentata de un pamant tot mai secatuit de resurse, un mega-spectacol in regia Cezarului: omul si oamenii deloc insignifianti din spatele banului. Ei sunt patronii iarmaroacelor, si pentru deverul lor se misca forte deloc insignifiante.
Omul insignifiant este in acelasi timp un robot, si o scoica goala. Imparatia omului insignifiant tine de cati bani are. Cand nu mai are, el redevine animal. Sau este eutanasiat.
Mai mult decat atat, iarmarocul are nevoie si de atestate de valoare. Atunci arunca cate un banut filozofilor, scriitorilor, oamenilor de stiinta si arta, ca sa adauge peri in barba femeii cu barba, muschi in bratul omului care rupe lantul, solzi in coada femeii sirena, putere – in pumnul celui mai puternic om din lume.
Nu e de mirare ce afirma Shopenhauer: “La ce concluzie au ajuns, in cele din urma, Voltaire, Hume si Kant? La aceea ca lumea este un spital pentru bolnavi incurabili.”
“Imagineaza-ti ca ai murit deja, ca ai trait doar pana in clipa de fata, iar vremea care ti-a mai ramas din viata, traieste-o in conformitate cu natura. Priveste la cele trecute: cate schimbari au suferit statele! Poti prevedea si viitorul. Fiindca el este la fel si nu iese din ritmul celor care se petrec si in clipa de fata. De aceea, nu are importanta daca observi viata omeneasca vreme de patruzeci de ani sau de zece mii de ani. Ce ai de vazut nou?” (Marc Aureliu )
Ce ai de vazut nou? Femeia cu barba. Omul care rupe lantul. Femeia peste. Al mai tare om din lume.
Si totusi, “Exista vreun cuvant cu ajutorul caruia ne-am putea conduce viata?” a fost intrebat Confucius. “Da, este, a raspuns el. Ingaduinta”
Da, este, ar fi raspuns Macaulay. “O fapta buna marunta e mai buna decat cele mai solemne promisiuni de a face imposibilul”.
15 octombrie 2013
Fii primul care comentează