Andrei Mocioni s-a născut în 27 iunie 1812 la Budapesta şi s-a stins la 5 mai 1880, în Foeni, judeţul Timiş.
A fost o personalitate marcantă a românilor bănăţeni, jurist, om politic, militant al drepturilor românilor din Banat şi Transilvania. A fost membru fondator al Academiei Române. A susținut apariția ziarului „Albina” la Viena și apoi la Pesta. A ajutat sute de familii din Banat în 1863, în timpul marii secete.
Mocioni a sprijinit reînfiinţarea Mitropoliei Ardealului. De asemenea, Andrei Mocioni a susţinut autonomia Banatului în faţa lui Franz Joseph I printr-o petiţie semnată de 12000 de oameni. Apelul său a fost ignorat. Familia Mocionii a avut de suferit în timpul revoluţiei paşoptiste.
Dacă ar exista mai mulţi ca Mocioneştii în ziua de azi, altfel ar sta lucrurile în plan politico-social… Din păcate, doar numele unor străzi sau zone au ajuns în memoria lor.
(Sursa: https://www.banatulazi.ro/povestea-lui-andrei-mocioni-aromanul-luptator-pentru-drepturile-romanilor-banateni/)
În 27 iunie 1887, s-a născut omul de cultură şi bibliotecarul Emanoil Bucuţa (d. 1946).
Bucuta a urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, Secția Limbă și Literatură Germană, terminând studiile în 1911 cu Magna Cum Laude. Emanoil Bucuţa este cunoscut pentru activitatea sa ca poet, romancier, eseist dar și de asemenea, un bibliolog și bibliofil de seamă.
A ocupat diferite funcţii administrative, a călătorit prin Europa. Bucuţa a colaborat cu revistele vremii şi a condus revista „Boabe de grâu”. Pe vremnea când era director la „Casa Școalelor”, Bucuţa, a dotat biblioteca cu 8000 de cărți. Dintre lucrările iubitorului de carte Emanoil Bucuţa amintim: Florile inimei: miniaturi, oglinzi, cântece de leagăn, București: Editura „Cartea Românească”, 1920[3], 172 p.; Românii dintre Vidin și Timok, București: Editura Cartea Românească, 1923, 132 p.; Fuga lui Șefki, București, Editura Cartea Românească, 1927, 237 p.; Crescătorul de șoimi, București, Fundația Culturală Principele Carol, 1928, 186 p.; Maica Domnului de la mare, București, Editura Cartea Românească, 1930, 203 p. etc.
(Sursa: https://revista.bcub.ro/emanoil-bucuta-om-de-cultura-si-bibliotecar/)
