Municipiul Timişoara deţine peste 14.000 de clădiri istorice, construite înainte de anul 1940, care conferă oraşului o identitate inconfundabilă. Din nefericire, datorită vechimii lor şi unei întreţineri inadecvate pe parcursul deceniilor trecute, majoritatea clădirilor se află într-o fază avansată de uzură. Acest important patrimoniu arhitectural defineşte personalitatea oraşului, iar pierderile pe care le suportă reprezintă distrugeri de valori culturale nu numai locale, ci şi naţionale.
În vederea sensibilizării guvernului, în anul 2008 a avut loc, la Sibiu, Iniţiativa privind reabilitarea oraşelor istorice, o iniţiativă comună a oraşelor Sibiu şi Timişoara, semnată de 40 de specialişti români prezenţi la simpozion. Aceasta a fost prima acţiune comună a autorităţilor publice locale menită să sensibilizeze guvernul în ceea ce priveşte conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural al unor centre istorice. Scrisoarea a fost trimisă Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. În documentele trimise au fost descrise conceptual şi în detaliu inclusiv procedurile vizând acordarea de sprijin financiar pentru reabilitarea clădirilor istorice.
„Iată de ce ne bucură faptul că, la aproape trei ani de la această iniţiativă comună a oraşelor Sibiu şi Timişoara, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind creşterea calităţii arhitectural – ambientale a clădirilor, şi l-a trimis spre dezbatere şi aprobare, în regim de urgenţă, la Parlamentul României. Proiectul de lege aprobat de Guvern preia multe dintre ideile vehiculate de oraşele Sibiu şi Timişoara şi chiar o parte din procedurile gândite în aceste oraşe în vederea reabilitării clădirilor istorice” – spune primarul Gheorghe Ciuhandu.
Conform declaraţiilor ministrului Elena Udrea, primăriile vor avea obligaţia să inventarieze toate clădirile care necesită reabilitarea faţadelor, să creeze un plan de acţiune şi să stabilească zone prioritare de acţiune, ulterior urmând să înştiinţeze proprietarii cu privire la obligaţia de a-şi reabilita faţadele. Proprietarii trebuie să ia o decizie în 30 de zile şi să comunice dacă vor reabilita faţadele sau nu, în situaţia în care refuză urmând să rămână la latitudinea municipalităţilor dacă se trece la reabilitarea pe banii comunităţii a faţadei respective. În situaţia în care proprietarii clădirii demonstrează că au un venit mediu net lunar pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, cheltuielile pot fi preluate în totalitate de către Primărie, fără să se ceară returnarea acestora. De asemenea, pentru clădirile care sunt monumente istorice, cheltuielile se pot cofinanţa sau suporta în totalitate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
În ceea ce priveşte oraşul Timişoara, în anul 2009 a fost semnat Acordul de Împrumut şi Finanţare, iar în anul 2010 a fost semnat Acordul Separat la Acordul de Împrumut şi Finanţare între KfW şi Primăria Municipiului Timişoara. Ambele au fost ratificate de Parlamentul României, iar în prezent, suntem în aşteptarea Acordului Subsidiar.Programul prevede acordarea unui sprijin financiar în valoare de 5.000.000 de euro Primăriei Municipiului Timişoara pentru reabilitarea imobilelor monument istoric din cele trei cartiere istorice: Cetate, Iosefin şi Fabric. Din cele 5.000.000 de euro, 3.000.000 euro reprezintă un împrumut pe termen de 30 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani şi dobândă de 2%, iar 2.000.000 euro reprezintă grant. Primăria Municipiului Timişoara intenţionează să utilizeze fondurile într-o manieră revolving, acordând sprijin financiar proprietarilor pe perioade de maxim 10 ani. Până în prezent, Primăria Municipiului Timişoara, prin Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara, adaugă primarul Gheorghe Ciuhandu, a întreprins demersuri pregătitoare pentru implementarea programului de reabilitare finanţat de KfW, şi anume:
– s-a realizat inventarierea clădirilor istorice din Timişoara, rezultând o listă de 150 de clădiri prioritare (în funcţie de poziţia geografică şi starea fizică a clădirii);
– s-au elaborat procedurile de lucru în cadrul proiectului;
– s-au organizat întâlniri de informare cu proprietarii şi asociaţiile de proprietari din clădirile cuprinse în proiect.
Fii primul care comentează