Apa trece, pietrele rămân
Scriem pe toate gardurile și o strigăm din toate puterile că numai concurența, confruntarea cinstită între competitori duce la progres. Ideea pertinentă și verificată vreme îndelungată în țările prospere cu economie de piață, funcționa (chiar dacă viciată) și în învățământul românesc, nu numai înainte de pogorârea comunismului, ci și în timpul domniei sale atotstăpânitoare. Ciudat însă, când societatea românească implementa economia de piață, în învățământ, odată cu apariția și a celui privat lângă acela ruginit de stat, concurența a pierdut mereu teren și se îndreaptă vioaie către dispariție.
De când bacalaureatul a devenit ceva mai serios și tot mai puțini absolvenți de licee (de stat și private, fără discriminare) intrau în posesia râvnitei diplome care, ca o veritabilă iarbă a fiarelor, le deschidea porțile tuturor universităților și colegiilor universitare, apărute din belșug în fiecare localitate cu gară (în care opresc trenurile de persoane), ,,catindații” se împuținau și respectivele instituții de învățământ superior aveau mai mulți profesori doctori și mai puțini studenți și intrau și ele, ca țara, în criză financiară.
De aceea foarte mulții miniștri care s-au perindat prin fruntea școlii au căutat soluții de avarie: admiterea pe bază de dosare (la câte facultăți te ținea buzunarul), ctitorirea unor institute care să nu pretindă diplome de bacalaureat și câte și mai câte inginerii, în funcție de fantezia fiecărui ministru și de ,,enteresele” partidului care îl pricopsise cu funcția.
Noul ministru, uns de curând, nu s-a lăsat nici el mai prejos și propune desființarea tuturor examenelor de admitere, chipurile pentru a desființa orele particulare de meditații în urma cărora profesorii amenință să dobândească venituri bănești care să facă nelegală concurență veniturilor obținute de judecătorii Curții Constituționale, ceea ce ar fi ,,Curat neconstituțional!”
Da, e o gândire novatoare, progresistă și productivă, dar atunci cursurile universitare ar trebui să arate aidoma cărților de benzi desenate!
Domnilor miniștri, ca și apa, dumneavoastră treceți, dar școala, piatra de temelie a lumii civilizate, trebuie să rămână! Nu credeți?
Gh. I. Ciulpan
