Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, filiala Timişoara, în colaborare cu Societatea (Fundaţia) Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, au organizat în comun Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Literatura şi presa în Banat”, ediţia a II-a, care, sub auspiciile Guvernului Provinciei Autonome Voivodina şi Adunării Oraşului Zrenianin, în perioada 6-7 aprilie curent, a avut loc la Zrenianin, la CASA Institutului, Centrul de Cultură şi Casa Oraşului.
[one_half]
Onoarea de a inaugura ediţia din acest an a Simpozionului, la şedinţa de inaugurare organizată sâmbătă, 7 aprilie, în Sala Baroc a Casei Oraşului Zrenianin, a revenit lui Milorad Đurić, secretar provincial pentru Cultură şi Informare Publică. În cuvântul său inaugural, Milorad Đurić a salutat organizarea unui astfel de simpozion ştiinţific internaţional şi a evidenţiat următoarele: „Suntem convinşi că multiculturalitatea reprezintă trecutul, prezentul şi viitorul Banatului, al Voivodinei şi Serbiei, că frontierele ţărilor de pe mapamond nu se suprapun cu frontierele culturale şi că viitorul lumii este în multiculturalitate, în astfel de colaborări culturale şi în comunicare multiculturală, iar acest viitor dorim să-l aşteptăm pregătiţi, având în vedere că multiculturalitatea este baza Voivodinei”. Milorad Đurić a subliniat că în urmă cu patru ani Guvernul P.A. Voivodina a fondat Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, împreună cu alte patru institute, cu scopul de a cerceta, dezvolta şi păstra identitatea culturală şi naţională.
[/one_half]
[one_half_last]
Două instituţii, în primul rând ştiinţifice: Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi Academia Română, prin intermediul filialei din Timişoara, au organizat împreună pentru a doua oară la Zrenianin reuniunea ştiinţifică pe tema literaturii şi presei bănăţene, care şi anul acesta a trezit un mare interes în rândul poeţilor şi prozatorilor, jurnaliştilor, criticilor literari şi publiciştilor, istoricilor şi cercetătorilor, preocupaţi de istoria Banatului, din perspectiva literaturii, jurnalisticii şi presei. Simpozionul internaţional, manifestare ştiinţifică multianuală, are drept scop realizarea unei periodizări şi o analiză din perspectivă pluridisciplinară a creaţiilor literare şi jurnalistice din Banat; realizarea antologiilor necesare şi a lucrărilor de tip monografic despre cei mai importanţi scriitori şi jurnalişti bănăţeni, despre istoria literaturii, critica literară, traduceri, publicaţii etc.; cercetarea evoluţiei şi prezentarea relaţiilor bănăţene între naţional-provincial, majoritar – minoritar, sacru-profan, urban-rural, prezentat în opere bănăţene, precum şi cercetarea relaţiilor între scriitori, jurnalişti şi publicişti, respectiv creaţiilor lor şi instituţiile culturale din Banat de-a lungul timpului.
[/one_half_last]
Cel de-al doilea Simpozion „Literatura şi presa din Banat” este una dintre acţiunile din domeniul ştiinţei şi culturii importante, realizat împreună de Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi Academia Română, filiala Timişoara, conform Convenţiei de Colaborare semnate la Zrenianin pe data de 11 martie 2010, şi care au un scop comun – editarea Enciclopediei Banatului, proiect grandios al acestor două instituţii, planificat în 8 volume masive, împărţite tematic: Instituţii şi personalităţi bisericeşti; Presa bănăţeană; Localităţi; Ştiinţă şi învăţământ; Economie; Politică, administraţie şi armată; Istorie, geografie, statistică şi populaţie; precum şi primul volum pe tema Artă şi literatură, a cărui editare este planificată până la sfârşitul anului editorial 2012.
De altfel, comunicările susţinute de participanţii Simpozionului „Literatura şi presa în Banat”, ediţia a II-a, vor fi publicate în numărul de vară al revistei „Piramida”, editată de Institutului nostru Cultural, a evidenţiat Costa Roşu, directorul ICRV şi preşedintele Comitetului de Organizare, cu prilejul inaugurării Simpozionului.
În cadrul şedinţei plenare, prezidată de Nicu Ciobanu, directorul C.P.E. „Libertatea” din Panciova, oaspeţilor şi participanţilor Simpozionului, în numele Adunării Oraşului Zrenianin, s-a adresat consilierul Tibor Vas, care a salutat „fondarea şi importanţa Institutului, precum şi organizarea reuniunilor ştiinţifice la Zrenianin, cu importanţă deosebită, nu doar pentru etnia română, ci şi pentru celelalte comunităţi, dar şi pentru acest oraş în care întotdeauna sunteţi bine veniţi”.
În numele Ambasadei Române la Belgrad şi al Consulatului General al României de la Vârşeţ, salutări a transmis Raul Truţescu, ataşat cultural, care a afirmat că „doar împreună putem să ne cunoaştem trecutul, să analizăm prezentul şi să ne creăm viitorul” şi a mulţumit Guvernului P.A. Voivodina, Adunării Oraşului Zrenianin şi Institutului de Cultură al Românilor din Viovodina pentru promovarea multiculturalităţii în Voivodina.
[box color=”#000000″ bg=”#f8f8f8″ font=”arial” fontsize=”13″ radius=”2″ border=”#d71f27″ head=”Enciclopedia Banatului istoric, Volumul I: Artă şi Literatură, apare până la sfârşitul anului în curs” headbg=”#fff” headcolor=”#d71f27″]
Vineri, 6 aprilie curent, la CASA Institutului la Zrenianin, în cadrul ediţiei a II-a a Simpozionului „Literatura şi presa în Banat” a avut loc şedinţa de lucru cu scopul realizării volumului I al Encicopediei Banatului istoric pe tema Artă şi Literatură, la care au participat Costa Roşu, director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, împreună cu Igor Ungur, Camelia Bugar, Alina Iorga, Diana Ocolişan şi Todor Ursu, coordonatorii departamentelor ICRV, şi Crişu Dascălu, director al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, filiala Timişoara, împreună cu Ioan David şi Doina Bogdan-Dascălu. Cu acest prilej, Costa Roşu a evidenţiat că editarea primului volum a intrat în faza finală, având în vedere 90% dintre articolele ce vor prezenta literatura Banatului sârbesc sunt deja realizate, iar materialul integral va fi dat la tipar la sfârşitul lunii mai.
[/box]
[box color=”#000000″ bg=”#f8f8f8″ font=”arial” fontsize=”13″ radius=”2″ border=”#d71f27″ head=”Milorad Đurić, secretar provincial pentru Cultură şi Informare Publică, a vizitat CASA Institutului” headbg=”#fff” headcolor=”#d71f27″]
Sâmbătă, 7 aprilie curent, Milorad Đurić, secretar provincial pentru Cultură şi Informare Publică în Guvernul Provinciei Autonome Voivodina, s-a întâlnit la CASA Institutului cu Costa Roşu, director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. Costa Roşu a prezentat activitatea curentă a Institutului nostru Cultural, rezultatele bogate obţinute în patru ani de activitate, precum şi planul ambiţios pe anul în curs, programa manifestărilor culturale, cercetările ştiinţifice şi acţiunile culturale care vor fi organizate în colaborare cu instituţiile de ştiinţă, artă şi cultură din România, precum şi rezultatele cercetărilor care vor fi valorificate prin intermediul publicaţiilor cuprinse în Planul Editorial pe anul 2012, care numără 29 de titluri şi aproximativ 100 de autori cuprinşi în publicaţiile permanente ale Institutului şi volumele monografice.
[/box]
Celor prezenţi s-a adresat şi dr. Crişu Dascălu, director al Institutului de Studii Banatice „Titu Mariorescu” al Academiei Române, filiala Timişoara, care a mulţumit Guvernului Voivodinei pentru sprijinul acordat cercetărilor şi luminării trecutului şi a culturii în Banat, prin intermediul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, instituţie cu care colaborăm de doi ani. Dr. Crişu Dascălu a menţionat următoarele: „Cultura nu cunoaşte graniţe, asemenea norilor şi păsărilor, cultura şi arta sunt o ţară aparte a democraţiei autentice, astfel că ne este uşor să vorbim aceeaşi limbă, chiar şi dacă cuvintele sunt diferite, aceasta fiind limba umanităţii şi solidarităţii culturale”.
Lucrările Simpozionului împărţite pe trei secţiuni tematice
Lucrările Simpozionului „Literatura şi presa în Banat”, ediţia a II-a, la care au fost anunţate 29 de comunicări despre trecutul şi prezentul literaturii şi presei bănăţene, s-au desfăşurat sâmbătă, 7 aprilie, în Sala Consiliului Oraşului Zrenianin, CASA Institutului şi Sala Baroc a Adunării Oraşului Zrenianin. Ediţia din acest an a Simpozionului, împărţit pe trei secţiuni, a cuprins următoarele comunicări ştiinţifice:
[tabs style=”2″]
[tab title=”Secţiunea I”]Presa în Banat, moderată de Teodora Smolean şi Ioan David – Ionela Mengher – Rolul „formativ” şi „informativ” al presei de limbă română din Banatul sârbesc – perioada interbelică; Igor Ungur – Tradiţia: revista de etnografie şi folclor, în perioada primilor ani de apariţie; Petru Tomici – Presa minoritară şi business-ul particular; Teodora Smolean – Diversitatea posibilităţilor de comunicare în presa scrisă; Pavel Gătăianţu – Mass-media din Sân-Mihai; Ioan David – Presa politică din Banat în secolul al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea; Ioan Haţegan – Presa timişoreană a anilor ’90; Sergiu Şoica – Publicaţiile Bisericii Greco-Catolice din Banat în secolul XX.[/tab]
[tab title=”Secţiunea a II-a”]Funcţiile presei româneşti din Banat şi figuri de jurnalişti, moderată de Florin Ursulescu şi Ioan Traia: Costa Roşu – Primii jurnalişti români din Banatul acum sârbesc; Camelia Bugar – Iosif Tempea, preot-jurnalist, fondator de publicaţii româneşti; Traian Galetaru, Suflet nou – „Mirabila sămânţă” de la Comloşu bănăţean; Ioan Albu – Ziarul „Ţăranul” din Răcăşdia, primul periodic sătesc din Banat; Ion Murariu – Revista „Lumina satului” – mesager al culturii în Giroc; Ioan Traia – Dascălul Emeric Andreescu, un harnic publicist bănăţean; Petru Opruţ – Ion Ciucurel, mare publicist ţăran; Florin Ursulescu – Funcţiile săptămânalului Libertatea de-a lungul anilor.[/tab]
[tab title=”Secţiunea a III-a”]Literatura în Banat, moderată de Nicu Ciobanu şi Crişu Dascălu: Graţiela Benga Ţuţuianu – Lirica lui Petre Stoica, între Centru şi margine; Doina Bogdan-Dascălu – Mihail Gaşpar şi unitatea culturală a românilor; Dana Nicoleta Popescu – Paul Eugen Banciu şi lumea burnei; Delia Badea – Omul şi Cartea: Ion Jurca Rovina, un scriitor bănăţean complex sau parabola căutării de sine; Crişu Dascălu – Naţional, regional şi local în cultura Banatului; Florian Copcea – Modele intelectuale şi lirice ca repere ale logosului eminescian; Sima Petrovici – Peisajul voevodal şi cărăşan în proza lui Traian Doban; Ileana Ursu Nenadić – Însemnătatea traducerilor; Alina Covaci – Personalităţi literare din Banatul timişan între 1886-1918; Marina Puia Bădescu, Ivana Janjić, Virginia Popovici – Europa – o revistă cu caracter european; Nicu Ciobanu – Triunghiul magic în poezia lui Slavco Almăjan.[/tab]
[/tabs]
Proiecte capitale referitoare la spaţiul bănăţean
Programul Simpozionului Ştiinţific Internaţional „Literatura şi presa în Banat”, ediţia a II-a, a cuprins şi prezentarea proiectelor capitale, respectiv a realizărilor editoriale referitoare la spaţiul bănăţean, care a avut loc vineri, 6 aprilie a.c., la Centrul de Cultură din Zrenianin. În Sala mică, participanţilor şi publicului preocupat de literatura şi presa bănăţeană a fost prezentată colecţia Bibliotheca BANATICA a Editurii DavidPressPrint din Timişoara, care cuprinde 13 titluri şi despre care au vorbit prof. univ. dr. Crişu Dascălu, director al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”; prof. univ. dr. Doina Bogdan Dascălu şi dr. Ioan David, redactorul responsabil al acestei edituri. Totodată, la serata literară moderată de Nicu Ciobanu, redactor responsabil al Editurii ICRV şi director al C.P.E. „Libertatea” din Panciova, a fost prezentată şi Societatea Encicopedică a Banatului, înfiinţată recent, cu scopul de a evidenţia specificitatea spaţiului bănăţean şi definirea lui în raport cu realităţi naţionale şi europene, a explicat Crişu Dacălu. De asemenea, publicului ales a fost prezentat şi volumul Contribuţii la Bibliografia Banatului Imperial 1716-1778, prezentat de autorul Ioan Haţegan. Cu acest prilej, Nicu Ciobanu a vorbit despre rezultatele şi importanţa proiectului capital al Casei de Presă şi Editură „Libertatea” din Panciova, Bibliografia Românilor din Voivodina, al cărui autor este Costa Roşu, proiect de mare importanţă pentru etnia noastră, despre care Nicu Ciobanu, prezentând cele 10 cărţi care cuprind bibliografia săptămânalului ,,Libertatea”, perioada 1945-2006, bibliografia suplimentelor apărute în perioada 1945-2010, bibliografia Editurii Libertatea şi a revistei „Lumina”, a spus următoarele: „Volumele editate sunt o dovadă că am ajuns la limanul dorit, reprezintă convingerea că intenţiile noastre erau mai mult decât întemeiate şi că nimeni altul nu va fi interesat să vorbească despre noi decât noi înşine. Desigur, toate cele s-au realizat graţie tenacităţii, unei munci care a persistat timp de aproape 15 ani, unui efort personal al autorului Bibliografiei, Costa Roşu, pentru a cărei realizare merită recunoştinţa noastră.”
[button color=”red” link=”http://www.timnews.ro/wp-content/uploads/2012/04/Lucrare-Simpozion.doc” size=”medium” target=”_blank” font=”arial” fontw=”bold” textcolor=”#fff” texthcolor=”#d42329″ align=”right”]Descarcă Lucrare Simpozion[/button]
Igor UNGUR
Dan MATA
Fii primul care comentează