Edenul – intre dorinta si realitate


         Stiti si voi cum e , nu-i  asa ? Daca  te-ai pornit pe un drum trebuie sa ajungi la capat . In gandirea evreiasca nu exista drumuri neterminate asa cum nu exista intrebari fara raspuns. De cand tot hoinaresc eu prin lumea asta mare , cu dugheana dupa mine,  am vazut peste tot cum rabinii si inteleptii Torei au dezlegat tot felul de intrebari de pe inima si buzele oamenilor.  Pana la urma aceasta  este menirea de capatai a unui “ tzadek “  (  a unui intelept ). Oamenii vin si ii pun intrebari – nu doar din Tora si Talmud – iar inteleptul trebuie sa le lamureasca  clar incertitudinile, trebuie sa- i sfatuiasca si sa-i imbarbateze , intr-un cuvant sa le dea avant sa mearga inainte pe calea cea dreapta.

            Un astfel intelept a fost rabinul Samson Raphael Hirsch. Se spune ca odata un om dornic de cunoastere, care nu era altul decat prietenul meu din copilarie,  Shlomo Mendel – cel care mi-a relatat ulterior interpretarea –  a venit la el sa –l intrebe de ce au nesocotit Adam si Eva vointa lui Dumnezeu in Gradina Edenului.  Asta se intampla la sfarsitul unui Shabat in care , la Sinagoga , se citise pericopa Bereshit ( Geneza ) . Rabinul Hirsch si-a frecat barbuta , a zambit si o luminita i s-a aprins in privire. Era tare fericit ori de cate ori oamenii veneau la el si-i puneau intrebari mai incuiate .

          “ Mai Shlomo tu esti un baiat istet , i-a raspuns rabinul , cum sa nu te lamuresc eu pe tine ? Gradina Edenului era de fapt un fel de societate in care etica divina domnea. Numai Dumnezeu Cel Atotputernic guverna acolo , numai EL era Arbitrul acelei lumi. Din acest motiv Dumnezeu ii  porunceste lui Adam , si sotiei acestuia , Eva , sa nu manance din Pomul Cunoasterii Binelui si Raului. Cunoasterea trebuia gestionata si administrata numai de Creator. Nesocotind porunca divina si mancand din Pomul Cunoasterii , Adam si Eva au respins acest principiu, optand pentru o lume bazata pe etica si rationamente umane, in care oamenii decid Binele si Raul.  Acest lucru este primejdios pentru omenire.” “ Cum asa ? ! “ a intrebat Shlomo surprins. “ Cu siguranta , a continuat rabinul , gandirea umana este relativa …Ceea ce este imoral pentru un om poate fi perfect etic pentru altul. Numai etica divina este cu-adevarat corecta.

               Privit din aceasta perspectiva , scopul vietii este sa ne reintoarcem in Eden , locul in care Dumnezeu este Arbitrul absolut al Binelui si Raului. Edenul este lumea perfecta a ingerilor in care Raul nu exista. Adam si Eva au fost nemultumiti de aceasta lume pentru ca intr-o societate complet buna , de fapt nu exista notiunea de “ bine.” BINELE este un termen relativ, el existand numai acolo unde exista si “ rau.” Adam si Eva au mancat din “ pomul Cunoasterii “ optand implicit sa paraseasca  “ lumea ingerilor “ si sa intre in “lumea reala “ , o lume in care exista totusi  Binele  si in care oamenii sunt lasati sa aleaga. “

              Pai,  daca rabinul  Raphael Hirsch ne-a dat aceasta frumoasa explicatie, permitet-mi si mie, Itzik Strul ratacitorul ,  sa astern o concluzie. Edenul nu mai  este o lume ideala pentru om , dupa marea neascultare.  Din acest motiv , Adam si Eva au ales sa paraseasca Gradina Edenului , sa infrunte Raul si  sa-l invinga. Episodul care a generat alungarea din Paradis , adesea interpretat ca unul dintre cele mai grave erori si pacate ale omenirii, ne ofera de fapt o valoroasa lectie despre natura umana : aceea ca alegerea ne apartine , si ca avem o datorie fireasca , in calitatea noastra de oameni sa ne indreptam continuu spre BINE , risipind prin faptele noastre bune orice urma de intuneric rau  din cale.

              Va las cu Shalom… Si aveti grija ,  alungati ,  atat cat puteti,  Raul din vietile voastre lasand Binele sa triumfe.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns