Tanitana


 

În ochii tăi

Mă năşteam

Încă odată.

 

Eram frunza ta de pe ram

Erai vânt

Care nu a bătut niciodată.

 

Palmele tale

Ştiau să îmi spună pe dinafară

Numele toate.

 

Gura ta goală

Îmi îmbrăca buzele

Cu  poieni neumblate.

 

Trupul tău

Îmi era şarpele adorat.

Cum nu s-a încolăcit pe respiraţia din mine…

Şi nu l-am călcat…

 

Şi mai erai tu

De care nu –mi mai aduc  aminte.

O mare de nespuse corăbii,

La un ţărm de cuvinte…

 

 

25 octombrie 2012

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns