Sistemul de sănătate din România va fi nevoit să facă față unor provocări majore în viitor datorate îmbătrânirii populației, cheltuielile publice pentru sănătate vor crește potrivit previziunilor cu 1,4 puncte procentuale din PIB, iar cele pentru servicii de lungă durată a vârstinicilor cu 1,2% din PIB. Sunt doar câteva din concluziile raportului “Inechități în sistemul de sănătate din România”, prezentat în cadrul Adunării Generale a Colegiului Medicilor din România de dr. Aurora Dragomirișteanu și prof. dr. Vasile Astărăstoae. “Inechitățile din sistemul de sănătate românesc constituie o încălcare a drepturilor cetățeanului. Ele discriminează și au ca efect punerea în pericol a stării de sănătate a unei mari părți dintre cetățenii români. Este necesar un plan național intersectorial care să elimine inechitățile și să acorde șanse egale în accesarea sistemului de sănătate”, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.Potrivit raportului, după 65 de ani, speranța de ani sănătoși este de 16,5 pentru femei și 13,6 pentru bărbați. Mortalitatea infantilă în România (11 la 1000 de născuți vii) și mortalitatea maternă (13,52 decese materne la 100.000 nîscuți vii) au cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană.Primele cinci cauze de deces sunt bolile aparatului respirator (558,3), cancere (181,3), bolile aparatului digestive (62,6), accidentele (55,7) și bolile aparatului respirator (49,5) (la 100.000 de locuitori).Avem valori mari ale ratelor de mortalitate sub vârsta de 65 de ani pentru cauze care pot fi evitate prin măsuri eficiente bazate pe dovezi de sănătate public, ca de exemplu boala cardiac ischemică, cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul pulmonar, pneomiile, mortalitatea legată de consumul excesiv de alcool, sinuciderile, accidentele de transport și SIDA.Rata de mortalitate prin cancer pentru femei este cea mai mare din Europa (128) și este datorată deceselor prin cancerul de sân, cancerul de col uterin. Rata de mortalitate prin cancerul de col uterin este cea mai mare din regiunea Organizației Mondiale a Sănătății Europa, fiind de patru ori mai mare decât media din Uniunea Europeană (3,32).80% dintre femeile care și-au început viața sexual nu au fost testate niciodată printr-un test Papanicolau pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin.Peste 25% dintre decesele prin boli cardiovasculare din România sunt înregistrate la vârste mai mici de 65 de ani. Rata mortalității prin boli cardiace ischemice înainte de 65 de ani este printre cele mai mari din Uniunea Europeană (50,98 față de media UE 47,83).Rata mortalității prin boli acute respiratorii, pneumonia și influenza la vârste sub 5 ani, s-a redus la jumătate în perioada 2000-2008 (de la 143,53 la 76,22), dar este de aproape 15 ori mai mare față de media din UE (5,18 în 2008).Deși avem sisteme de supraveghere pentru bolile transmisibile, tuberculoza și bolile cu transmitere sexual constituie problem de sănătate public în România. Incidența cazurilor de tuberculoză în România este cea mai mare din regiunea Europei cu 101,02 cazuri noi la 100.000 de locuitori în 2008 (media UE este de 14,09 cazuri noi la 100.000 de locuitori).Incidența sifilisului este de 18,67 cazuri noi la 100.000 de locuitori, valoare de cinci ori mai mare decât media UE (3,7 la 100.000 locuitori).70% dintre români se declară a fi sănătoși sau foarte sănătoși, în timp de 19% au probleme de sănătate sau boli de lungă durată, valoare care ne situează pe primul loc în Europa (în medie 30% din europeni au declarat că au probleme de sănătate.Avem 2,2 medici la 1000 de locuitori (s-au luat în calcul și medicii dentiști), cu 50% mai puțin decât media UE, pe penultimul loc alături de Polonia și 5,5 asistenți medicali la 1000 de locuitori.La capitolul echipamente medicale de înaltă performanță, suntem pe ultimul loc în UE la acoperirea cu RMN și TC.Durata medie de spitalizare este de 7,7 zile (media UE este de 7,1), avem una din cele mai mari durate de spitalizare pentru nașterea normal (5,3 zile) deși sunt țări unde media este sub 2 zile.Nu avem programe cu acoperire națională și nu monitorizăm servicii medicale care îmbunătățesc substanțial calitatea vieții și reduc decesele evitabile (repermeabilizările coronariene prin angioplastii, operațiile de cataractă, protezarea articulațiilor de șold și genunchi, screening pentru cancerele de col uterin și de sân).Suntem pe ultimele locuri în UE în ce privește accesul populației la servicii de protezare a articulațiilor cu 46 de protezări la 100.000 de locuitori, adică de 3 ori mai puțin decât media UE (153 protezări de șold la 100.000 de locuitori.Suntem pe ultimul loc în Europa în ce privește accesul populației la servicii de îngrijiri medicale la domiciliu și deținem în compensație, un prim loc European la accesul la spitalele de psihiatrie.Suntem pe ultimul loc în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea (cu 687 PPP EUR cheltuieli totale pentru sănătate per capita) deși în perioada 1998-2008 cheltuielile totale cu sănătatea pentru un locuitor au crescut de 2,7 ori).17,7% dintre români își plătesc cheltuielile de sănătate din propriul buzunar, aproape nimeni nu își face asigurări private de sănătate.Este necesar un plan național intersectorial de combatere de inechităților în așa fel încât serviciile de sănătate să fie centrate pe pacienti și să existe acces universal la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii.
Fii primul care comentează