Din 1996 pana in prezent, fenomenul consumului de droguri a inregistrat o scadere a
varstei medii a consumatorilor, concomitent cu marirea numarului de consumatori si mai
ales a celor care se injecteaza. Daca in anii de dupa Revolutie, drogurile se consumau, in
special de catre tineri cu varste cuprinse intre 25-30 ani si numai in anumite zone, in
ultimii 2 ani varsta medie de incepere a consumului de droguri a scazut foarte mult,
ajungand la 14-15 ani.Scapate intr-o anumita masura de sub controlul autoritatilor, drogurile au patruns si in
arii sociale in care rezistenta la tentatia de imitare a comportamentelor nonconformiste e
foarte scazuta, si anume in licee. Exista o anumita vulnerabilitate a adolescentilor la
consumul de droguri direct legata de faptul ca drogurile au devenit accesibile, consumul
acestora fiind deseori asociat cu grupul de prieteni. Cu certitudine, situatia drogurilor
ilegale este alarmanta, dar, in acelasi timp, nu se poate trece cu vederea si consumul
drogurilor acceptate de catre lege, precum alcoolul, produsele din tutun, substantele
psihotrope, care inregistreaza o crestere la nivelul tinerilor, si mai ales al femeilor si nu in
ultimul rand o lipsa de politici permenentizate, coerente, unitare in prevenirea
consumului.Comunitatea in care ‘prinde’ consumul de droguri se regaseste in faza de dezorientare
culturala. Aceasta dezorientare priveste in special tinerii ce se afla in cautarea propriei
identitati sociale. In acest context, consumul de droguri este deseori asociat de catre
tinerii in dificultate cu o cultura alternativa, a contrariilor, opusa unei comunitati in care
nu se simt integrati.In opinia adolescentilor, principalul factor intern favorabil consumului de droguri este
curiozitatea, asociat cu dorinta de senzatii tari, singuratate, lipsa de prieteni. Principalul
factor extern favorizant al consumului de droguri este reprezentant de anturaj sau grupul
de prieteni. Ca principali factori inhibitori, adolescentii au mentionat instinctul de
conservare, taria de caracter, urmati de familie si credinta religioasa.
Consumul de droguri şi alcool în România
Numărul real al consumatorilor de droguri din România nu este cunoscut. Până în acest
moment nu a fost realizat nici un studiu la nivel naţional, în rândul întregii populaţii;
astfel, toate cifrele vehiculate în legătură cu consumul de droguri în România sunt
estimări.În 1999 a fost însă realizat un studiu la nivel naţional în rândul elevilor de clasa a 10-a
de liceu (15-16 ani). Studiul a relevat ca 9.5% dintre ei au consumat droguri ilegale cel
puţin o dată în viaţa lor, iar 22% (cel mai ridicat procent din Europa) s-au îmbătat cel
puţin o dată până la această vârstă (ESPAD, 1999). Conform unor date furnizate de
Ministerul Sănătăţii, în 2001, dintre consumatorii de droguri care au solicitat servicii
medicale 93% erau consumatori de heroina. Cei mai mulţi dintre ei erau din Bucureşti.
Legislaţie
Începând cu Convenţia şi Protocolul cu privire la Opiu (încheiată la Geneva în Februarie
1925) România a aderat la şi a ratificat toate convenţiile internaţionale importante al
căror scop este de a controla şi de a limita consumul de droguri ilegale. Convenţia
Naţiunilor Unite împotriva Traficului Ilegal de Narcotice şi Substanţe Psihotropice
(1988) este ultimul act internaţional semnificativ pe care ţara noastră l-a semnat în acest
domeniu.În România, legislaţia privind drogurile se bazează pe Codul Penal, pe Codul Vamal şi
pe Regulamentul Vamal – astfel toate faptele care implica deţinerea sau
vânzarea/cumpărarea de droguri (indiferent de scop, cantitate) sunt pedepsite cu
închisoare şi, în unele cazuri, şi cu limitarea unor drepturi.’Legea împotriva drogurilor’ în România este Legea Nr. 143 din 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Iată câteva dintre prevederile acestei legi:Art.4.Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.Art. 5.Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori
tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani
şi interzicerea unor drepturi.Art.11.(1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacă este urmat de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
Concluzii
Autoritatitile romane au adoptat legislatia europeana in materie, dar ea nu este aplicata
in mod concret fapt ce face ca Romania sa aiba dificultati in cresterea numarului de
consumatori. Autoritatile guvernamentale si locale nu au numarul necesar de specialisti
pregatiti pentru prevenirea comunitara , in familie si scoli.Se constata o lipsa de consultare a societatii civile din Romania, in elaborarea planurilor strategice de prevenire , nefinantarea totala in ultimii 3 ani a societatii civile , lipsa unui consiliu national consultativ autoritati / ONG.Romania nu a integrat in legislatia interne Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2008 referitoare la Cartea verde privind rolul societă?ii civile în cadrul politicilor împotriva stupefiantelor din Uniunea Europeană (2007/2212(INI))Taxa pe viciu nu este alocata pentru prevenirea consumului de alcool , tutun, droguri desi cresterea consumului acestora in Romania aproape s-a dublat.Agentia Nationala Antidrog , coordonator national antidrog nu are alocate fonduri
pentru prevenire din anul 2008, chiar mai mult prin reorganizarea din anul 2009 s-au
pierdut 8,9 milioane de euro din fonduri europene.Problema consumului de droguri in Romania in special a celor halucinogene si psihoactive (etnobotanice) a atras atentia mass-mediei fiind monitorizate peste 350 de
stiri in acest sens in anii 209-2010.
Drogurile parte integranta din cultura tinerilor
‘Drogurile există în jurul lor. Se vorbeşte despre ele, se cântă despre ele, se scrie despre
ele. Acest fenomen face parte din cultura lor’, a declarat Hriscu (ALIAT).Pentru prevenirea violenţei şi consumului de droguri în şcoli, poliţia derulează mai multe programe de prevenire.’Avem poliţişti de proximitate care merg în toate unităţile de învăţământ. Se discută şi cu părinţii, pentru că am înfiinţat două scoli pentru părinţi, aşa
le-am numit noi. Două instituţii de învăţământ unde în fiecare zi de marţi se adună
părinţii. Una este pentru elevii până în clasa a VIII şi una pentru clasele IX-XII’, a
declarat Christian Ciocan, purtător de cuvânt la Poliţia Capitalei.În România, Ministerul Educaţiei nu are o programă în momentul de faţă în domeniul prevenirii consumului de droguri. Cele mai multe proiecte de acest gen sunt desfăşurate de diferite ONG-uri.’Parintii din pacate se confrunta cu problema drogurilor si nu stiu cum sa reactioneze in raport de copii lor, intrucat nu au fost pregatiti , iar mediul scolar prin profesori nu pot
oferi multe solutii pentru ca nici ei nu le pot oferi. Problema acestor etnobotanice
trebuie rezolvata intr-un fel pentru ca ea a devenit o problema nationala (Mihaela Guna
– presedinte Federatia Nationala a Parintilor).
Cercetare Nationala estimativa – a societatii civile privind prevalenta consumului de
droguri 2009-2010
Prevalenţa consumului de droguri în populaţia de 15-64 ani este de 2,7%, pentru toate
tipurile de droguri ilegale: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine,
halucinogene, heroină sau opiacee. Prin extrapolare, 500.000 de persoane au consumat
cel puţin o dată unul dintre aceste droguri. Dacă se iau în considerare şi medicamentele
(tranchilizante, sedative, antidepresive) acest procent ajunge la 9,6% (aproximativ
1.500.000 de persoane). Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este cannabisul,
într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy – 0,4%, heroină – 0,1%, halucinogene – 1,1%,
cocaină (în ambele forme – bază sau crack) – 0,1%.
Decese cauzate de consumul de droguri – România se află pe locul 10 dintr-o lista de 28
de ţări, decese prin consum de droguri raportate (2006) – Ministerul Sanatatii nefacand
publica lista deceselor cauzate consumului de ‘etnobotanice’ cunoscandu-se doar ca au
fost internate in vederea acordarii de ajutor 1300 persoane . Ţările cu cele mai puţine
decese au fost: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Franţa, Polonia, Ţările de Jos, Italia.
Cele mai multe decese s-au înregistrat în Austria (35 cazuri), Marea Britanie (47),
Norvegia (52), Luxemburg (60) şi Estonia (73 cazuri).
Cannabisul se consumă în toate regiunile ţării: 6,1% în Bucureşti, 1,5% în Transilvania,
1,9% în: Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 1,0% în Dobrogea şi 0,6% în
Oltenia. Ecstasy se consumă in toate regiunile ţării, cu excepţia Dobrogei: 1,9% în
Bucureşti, 0,6% în Transilvania, 0,2% în Muntenia şi Oltenia, 0,1% în Moldova şi
Banat-Crişana-Maramureş.
Heroina este consumată în Bucureşti, Transilvania şi Oltenia în procente egale: 0,4%.
Inhalantele se consumă în: Bucureşti (0,3%), Oltenia (0,2%) şi Transilvania (0,1%).
Amfetaminele şi cocaina (crack sau în forma bază) se consumă doar în Bucureşti – 0,3%
din populaţia 15-64 ani a capitalei incearca amfetamine şi 0,5% consuma cocaină.
Consumul injectabil de heroină sau cocaină de-a lungul vieţii: 0,3% dintre respondenţii
din Bucureşti au recunoscut un astfel de consum şi 0,2% dintre cei din Transilvania şi
Oltenia.
Substantele psihoactive si psihotrope (etnobotanice) se consuma in toate regiunile
constatandu-se o crestere in anii 2009 – 2010 ajunganu-se la 2,5% fata de 1,1% in 2006.
Drogul incercat de populaţia de toate vârstele este cannabisul, celelalte droguri fiind
încercate cu precădere de populaţia tânără, 15-34 ani. Cea mai mică vârstă declarată de
un respondent pentru debutul în consumul de cannabis a fost de 11 ani, 76,6% dintre
consumatorii de cannabis menţionând o vârstă de debut până în 24 ani. În cazul ecstasy,
cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, cea mai mare vârstă de debut fiind
30 ani.
Bărbaţii, spre deosebire de femei, au încercat, cel puţin o dată în viaţă, toate tipurile de
droguri ilegale: 2,3% cannabis, 0,5% ecstasy, 0,2% heroină şi 0,1% celelalte categorii de
droguri, iar pentru femei s-a înregistrat un consum experimental pentru: cannabis – 0,7%,
ecstasy – 0,2%, inhalante şi halucinogene – 1,1%.
Daca in anul 2007 a fost implementată componenta pentru România a studiului
European ESPAD (derulat la nivel internaţional în 1995, 1999, 2003, 2007). Instituţiile
implicate în derularea studiului au fost: Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi
Management Sanitar, Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului, incepand cu anul 2008 odata cu reorganizarea Agentiei Nationale Antidrog,
studiile nu au mai fost realizate.
Prevalenţa consumului oricărui drog în rândul elevilor de 15 ani a fost în anul 2009 de
19,5% (18,9% în cazul băieţilor şi 16,2% în cazul fetelor). Consumul experimental de
alcool cu pastile a înregistrat cel mai ridicat procent (5,2%; 5.1% în cazul băieţilor şi
3,9% în cazul fetelor), urmat de consumul experimental de inhalante (4,5% atât în cazul
fetelor, cât şi în cel al băieţilor).
Comparativ cu anul 2007, s-au înregistrat prevalenţe mai ridicate pentru consumul
oricărui tip de drog ilegal, exceptând consumul de tranchilizante/sedative fără prescripţie
medicală Consumul experimental de ecstasy, cocaină, droguri injectabile a înregistrat o
crestere fata de 2007 (ecstasy – de la 1,2% în anul 2007 – 1,3 2009; cocaină – de la 1,5%
în anul 2007 la 1,8 in 2009; droguri injectabile – de la 0,7% în anul 2007 la 0,8 in
2009).
Studile realizate de Agenţia Naţională Antidrog si societatea civila a arătat că opinia
publică este în favoarea solutionarii problemei drogurilor ilicite, mai ales prin
intermediul activităţilor de prevenire. In pofida acestui fapt autoritatile romane nu au
alocat nici pentru anul 2011 fonduri necesare finantarii programelor nationale de
prevenire. Adoptarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale
antidrog în perioada 2010 – 2012 s-a facut fara consultarea si informarea societatii civile
si a autoritatilor publice locale considerandu-se ca nu este necesar.
Deşi noul plan de acţiune se referă doar la perioada 2010 – 2012, (avem în vedere faptul
că Agenţia Naţională Antidrog a fost reorganizată în anul 2009, precum şi desele
schimbări în plan economic, politic, social şi instituţional), învederăm faptul că
activităţile aferente anului 2009 au fost desfăşurate conform obiectivelor Strategiei
naţionale antidrog şi graficului activităţilor din programele aflate în derulare la nivelul
Agenţiei Naţionale Antidrog, asigurând astfel continuitate în domeniul de referinţă.
Fii primul care comentează