Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Are la bază un chestionar care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piaţă aferentă creditării companiilor şi populaţiei. Aceste instituţii deţin aproximativ 80% din creditare. Standardele de creditare au fost menţinute relativ neschimbate în trimestrul 4/2010, atât pentru creditele acordate populaţiei, cât şi pentru companiile nefinanciare. Termenii creditării au fost relaxaţi în cazul creditelor imobiliare, dar au avut o evoluţie mixtă în cazul creditelor de consum şi al celor acordate companiilor. Cererea de credite rămâne redusă în cazul populaţiei, dar a înregistrat o uşoară revigorare din partea companiilor nefinanciare.
A. Sectorul companiilor nefinanciare
– Standardele de creditare nu au cunoscut schimbări semnificative în T4/2010, în conformitate cu aşteptările anterioare ale băncilor. Pentru T1/2011, instituţiile de credit anticipează relaxarea standardelor pentru creditele acordate pe termen scurt şi înăsprirea standardelor pentru creditele pe termen lung.
– Termenii creditării au înregistrat modificări de mică amploare, atât în sensul relaxării, prin diminuarea spread-ului faţă de ROBOR 1M, cât şi în sensul înăspririi, prin majorarea primei de risc şi a solicitărilor de colateral.
– Cererea de credite a companiilor nefinanciare a revenit în teritoriul pozitiv în T4/2010, fiind susţinută de cererea de credite pe termen scurt. În opinia băncilor, cererea de credite pe termen lung va continua să se reducă în T1/2011.
– Riscurile asociate companiilor sunt în creştere în toate sectoarele de activitate, cu excepţia sectorului energetic şi industriei, conform aprecierii băncilor. Percepţia la risc faţă de IMM a fost în continuare în creştere.
B. Sectorul populaţiei
– Standardele de creditare nu au fost modificate substanţial în T4/2010. Băncile prevăd o relaxare a standardelor în T1/2011 atât pentru creditele de consum, cât şi pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri.
– Termenii creditării au cunoscut o evoluţie mixtă. Băncile au apelat la o reducere a costurilor creditării (altele decât cele cu dobânzile), atât pentru creditele destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, cât şi pentru creditele de consum. Măsurile de relaxare a creditării pentru consum au fost contrabalansate de diminuarea gradului maxim de îndatorare.
– Cererea de credite a evoluat diferit în funcţie de tipul creditului: a revenit pe o traiectorie pozitivă pentru creditele imobiliare, însă a continuat să se deterioreze pentru creditele de consum. Aprecierile privind standardele şi termenii creditării, cererea de credit sau riscurile asociate creditării sunt realizate prin prisma soldului conjunctural, care se calculează pe baza răspunsurilor băncilor în aceste privinţe.
A. Creditarea companiilor nefinanciare
A1. Standardele de creditare
La nivel agregat, amploarea modificărilor a pierdut din intensitate, numai un număr redus de bănci (circa 10 la sută în procent net) apelând la o înăsprire adiţională. Conform băncilor, o schimbare majoră a standardelor de creditare nu este prevăzută pentru T1/2011. În zona euro, standardele de creditare s-au menţinut neschimbate, înăspririle de mică amploare înregistrate în ultima parte a anului 2010 părând să fi luat sfârşit. În structură, băncile nu au penalizat în T4/2010 debitorii în funcţie de mărimea firmei (IMM sau corporaţii) sau în funcţie de maturitatea creditului, urmând tendinţa conturată în urmă cu patru trimestre. Aşteptările băncilor pentru T1/2011 sunt mixte: standardele pentru creditele acordate pe termen scurt urmează a fi relaxate, în timp ce pentru creditele acordate pe termen lung, băncile vor adopta în continuare un comportament precaut. Principalii factori care au pledat pentru o înăsprire adiţională a termenilor de creditare au fost: modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul băncilor şi aşteptările privind situaţia economică generală . Riscul asociat industriei în care activează compania şi cel asociat colateralului au revenit în atenţia unor instituţii de credit (procent net sub 10 la sută), deşi au avut o poziţie neutră în ultimul trimestru al anului 2010. Băncile au avut un comportament mixt în T4/2010, adoptând măsuri atât în sensul relaxării, cât i pentru înăsprirea termenilor creditării, dar cu o amplitudine modică. Spread-ul mediu al ratelor de dobândă faţă de ROBOR 1M a fost redus pentru cel de-ai treilea trimestru consecutiv, în timp ce riscul de credit şi corecţia preţului imobilelor au condus la o creştere a primei de risc, respectiv la solicitări adiţionale de colateral. Conform raportării băncilor, nivelul LTV (loan to value) pentru creditele aflate în sold la T4/2010 (garantate exclusiv cu ipoteci) se situează la 78 la sută. În cazul creditelor nou acordate în T4/2010, băncile au avut o atitudine mai precaută, acelaşi indicator fiind de 67 la sută. Estimarea pentru pierderea în caz de nerambursare (LGD2) aferentă creditelor care au intrat în starea de nerambursare în T4/2010 este de 30 la sută. Informaţia despre LGD pentru creditele acordate atât companiilor, cât şi populaţiei, trebuie interpretată cu prudenţă, având în vedere seria scurtă de date disponibile la bănci pentru a cuantifica acest indicator, metodologiile băncilor în curs de dezvoltare pentru calcularea LGD şi problemele inerente primelor raportări ale indicatorului.
A3. Cererea de credite
La nivel agregat, cererea de credite a companiilor nefinanciare a revenit în teritoriul pozitiv în T4/2010, contrar aşteptărilor anterioare ale băncilor. Băncile (în procent net de circa 20 la sută) nu întrevăd continuarea acestei tendinţe în T1/2011, ci o reducere a cererii. În structură, cererea în T4/2010 a fost preponderent pentru credite pe termen scurt. Potrivit băncilor, nevoile de finanţare pe termen lung sunt în continuare sub nivelul anterior crizei, fiind prevăzută o diminuare a cererii şi în T1/2011.
A4. Evoluţii ale riscului de credit asociat creditării companiilor nefinanciare
Conform băncilor, riscul de credit a continuat să se diminueze pentru companiile care activează n sectorul energetic, în timp ce pentru cele din industrie situaţia nu cunoaşte modificări semnificative. Sectoarele construcţii şi imobiliare se menţin şi în T4/2010 în categoria celor mai riscante domenii de activitate din punct de vedere al riscului de credit. În funcţie de dimensiunea companiei, riscul de credit asociat IMM este perceput în continuare pe un trend ascendent, în speţă pe segmentul companiilor mici şi al microîntreprinderilor . Pentru corporaţii, situaţia se menţine neschimbată, pentru al treilea trimestru consecutiv.
B. Creditarea populaţiei
B1. Standardele de creditare
Majoritatea băncilor au menţinut relativ neschimbate standardele de creditare în T4/2010, atât pentru creditele destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, cât şi pentru cele de consum . Băncile locale au fost mai puţin restrictive decât cele din zona euro pe parcursul anului 2010, în ciuda aversiunii la risc mai ridicate a celor dintâi în perioada anterioară. Tendinţa de uniformizare a practicilor de creditare, indiferent de tipul creditului, se regăseşte atât pe plan naţional, cât şi european. Instituţiile de credit prevăd o relaxare a standardelor pentru ambele categorii de credite în T1/2011, plusul de restrictivitate vis-a-vis de creditele de consum părând să se fi încheiat.
B2. Aspecte specifice creditării ipotecare (achiziţia de locuinţe şi terenuri)
Factorii care au stat la baza deciziilor de creditare nu au suferit modificări majore în T4/2010. Din perspectiva anumitor bănci (procent net sub 5%), decizia de înăsprire a fost determinată de aşteptările privind situaţia economică generală şi a acelora privind piaţa imobiliară. În cazul creditării ipotecare, băncile (în procent net de circa 30 la sută) au recurs şi în T4/2010 la o diminuare a costurilor aferente creditării, altele decât cele cu dobânzile. În aceeaşi măsură, acestea au apelat şi la o majorare a ponderii creditului în valoarea garanţiei imobiliare (loan-to-value). Instituţiile de credit nu au raportat modificări pentru ceilalţi termeni ai creditării. Cererea populaţiei pentru creditele imobiliare a cunoscut o uşoară revenire în T4/2010, însă aceasta a fost de o amploare redusă şi sub aşteptările anterioare ale băncilor. Pentru T1/2011, instituţiile de credit nu prevăd o schimbare în comportamentul clienţilor care să se concretizeze într-o creştere a cererii de credite. Băncile au apreciat că preţul locuinţelor a suferit o corecţie suplimentară în T4/2010, marcând cel de-al zecelea trimestru consecutiv de scăderi. Tendinţa se aşteaptă să continue şi în T1/2011.
B3. Aspecte specifice creditului de consum
Înăsprirea modică a standardelor de creditare în T4/2010 a intervenit, conform băncilor (procent net sub 10 la sută), pe fondul deciziilor de politică monetară sau prudenţială a BNR, precum şi al aşteptărilor negative privind situaţia financiară a populaţiei. Aceşti factori au alimentat comportamentul preventiv al băncilor pe tot parcursul anului 2010. Măsurile iniţiate de instituţiile de credit în T4/2010 au vizat în principal diminuarea costurilor creditării, altele decât dobânzile (23 la sută din bănci, în procent net) şi a spread-ului faţă de ROBOR 1M. Aceste acţiuni au fost contracarate de impunerea unor restricţii suplimentare privind gradul maxim de îndatorare. Contrar aşteptărilor băncilor, cererea pentru creditele de consum a continuat să scadă în T4/2010, având drept cauză interesul redus al populaţiei pentru cardurile de credit şi alte tipuri de credite. În T4/2010 s-a conturat un comportament similar faţă de creditele imobiliare şi cele de consum garantate cu ipoteci. Băncile consideră că T4/2010 ar putea reprezenta punctul de inflexiune al cererii pentru creditele de consum garantate cu ipoteci. Previziunile pentru T1/2011 sunt optimiste, băncile (în procent net de peste 50 la sută) anticipând o majorare a cererii, în special pe segmentul cardurilor de credit. La nivel agregat, pierderea medie în caz de nerambursare (LGD) pentru creditele populaţiei intrate în starea de nerambursare în T4/2010 este de aproximativ 35 la sută. Conform băncilor, cele mai mari pierderi sunt înregistrate pentru creditele de consum negarantate cu ipoteci şi pentru cardurile de credit (în medie 54 şi respectiv 62 la sută), iar cele mai mici pierderi le contabilizează creditele imobiliare şi de consum garantate cu ipoteci. Informaţia despre LGD pentru creditele acordate atât companiilor, cât şi populaţiei, trebuie interpretată cu prudenţă, având în vedere seria scurtă de date disponibile la bănci pentru a cuantifica acest indicator, metodologiile băncilor în curs de dezvoltare pentru calcularea LGD şi problemele inerente primelor raportări ale acestui indicator.
Fii primul care comentează