Destinul postum al unui cavaler (poem avangardist)

O, timp, venit să dai cu oiștea-n gard în fiecare dimineață, acoperă poporul cu nimbul tău feeric! Cu aceasta, la rându-i, călărețul a rămas înregistrat în inimi: zbura lăsând în urmă, surprinzătoare linii. Dar, în conflict pentru onoare, cavalerul s-a surpat în neant. De sute de ani, coiful, din vitrina muzeului, captează raze de soare, tot sperând să refacă vreodată din lumină, țeasta pe care a stat cu scop.

Citește mai mult