A fost odată o curte, aproape pătrată – Cu nuci pe lângă garduri, frumoşi – Tu ai copilărit în ea toată, tată – Eu, în vacanţe, când călcam pe la moşi – Erau atât de departe de moarte Bunicii, vecinii, şi tu, mai ales – Îmi spuneaţi: învaţă, puiule, carte! O să ne bei odată seva, în vers – Ce soiuri de viţă ce nu se mai află, Ce roşii, gutui, corcoduşe şi nuci Creşteau în grădinile Orlei – odată – Cum azi, cocârjate, cresc rânduri de…
Citește mai multCand amintirea, cand mana…
