Se întorsese în Orlea, balta. Barca bunicului era plină pe jumătate cu apă. Trăgea la vâsle şi întreba: unde-i halta În care ne vom juca cu zmeul, Puiule, nu cu sapa? Îmi făcuse un zmeu din şindrile. Cu hârtie de coperţi de caiete, albastră. Îl lipise cu clei şi faină. Copile, mi-a zis, vom merge cu el să deschidem în cer, o fereastră. Bătea vântul tare, pe baltă. Atât de tare Că zmeul s-a dus înaintea lui, dinainte, Acolo unde nu e nici durere, nici întristare, Şi…
Citește mai mult