Ministerul român al Afacerior Externe a reacţionat ferm, după ce a MAE ungar l-a convocat pe ambasadorul României la Budapesta pentru da explicaţii referitoare la declaraţiile făcute recent de ministrul Titus Corlăţean.
În ziua de 15 august 2013, ambasadorul României la Budapesta a avut o întrevedere, la MAE ungar, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, pentru a discuta despre evoluţia relaţiei bilaterale. Ministerul Afacerilor Externe român consideră că demersul MAE din Ungaria este un “exerciţiu conjunctural de imagine”, după cum reiese dintr-un comunicat dat publicităţii de MAE, ca răspuns la convocarea ambasadorului român la Budapesta, la sediul MAE ungar.
„Declaraţiile ministrului român de externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputaţii Fidesz şi Jobbik, a unei legi prin care se stabileşte data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarităţii Naţionale, nu reprezintă un element de noutate şi nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificaţia acestui act normativ, de menţinere în atenţia publicului a aşa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă şi nu poate să se bucure de aprecierea României. De asemenea, partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislaţia ungară prin care se facilitează obţinerea cetăţeniei ungare şi se acceptă dubla cetăţenie are ca model legislaţia românească în materie, încercând să convingă partenerii internaţionali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislaţiei româneşti trebuie să fie acceptabil şi în privinţa legislaţiei ungare”, precizează comunicatul.
„MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinţei de presă comune susţinute de miniştrii de externe ai României şi Ungariei, la Bucureşti, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomaţiei ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziţia MAE român pe această temă. Legea română în materie acordă cetăţenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voinţa lor şi descendenţilor până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie. Legea ungară, în schimb, nu stabileşte o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetăţenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetăţean ungur, legea permiţând stabilirea ascendenţei, inclusiv pe baza unor prezumţii de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare. Afirmaţiile ministrului român de externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare perpetuată de ministerul de externe ungar. MAE român consideră că spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, faţă de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potenţial sensibil în relaţiile bilaterale”, se mai specifică în comunicat.
Fii primul care comentează