Poate ca numele staretului era Efrem.
Poate ca numele manastirii era Vatoped.
Poate ca numele muntelui era Athos.
Poate ca da, poate ca nu.
Poate am fost acolo, si, la intrarea in Biserica, am zarit o icoana fara chip.
Poate chipul de pe icoana era al lui Hristos.
Poate ca nu.
Dar eu asa am zis, si m-am inchinat. Lui Iisus.
Si am mers intins la staret. Fotografiatul era interzis. Dar l-am rugat sa imi dea voie sa fotografiez o singura icoana din Biserica.
Si el a zis: Una singura.
Si eu am fotografiat icoana fara chip, care il infatisa pe Iisus.
Si abia acum ma dumiresc de ce Iisus nu avea chip.
Pentru ca el are chipul fiecarui om.
Nu e om care sa nu poarte pe chip icoana lui Hristos.
Nu e icoana a lui Hristos sa nu poarte chipul fiecarui om.
De aceea, sa nu vorbesti de rau niciun om.
De aceea, sa nu ranesti niciun om.
De aceea, sa respecti orice om. Sa il mangai, chiar si cu neputinta unei rugaciuni.
Poate ca nu vei intelege niciodata ceea ce-ti spun.
Poate ca vei intelege foarte tarziu.
Poate vei fi inteles demult.
Eu abia acum am inteles.
Atat de greu invat.
Si uit atat de usor.
28 aprilie 2013


Fii primul care comentează