Kristalina Georgieva, comisar european pentru cooperare internationala, ajutor umanitar si reactia la situatii de criza, si Connie Hedegaard, comisar european pentru combaterea schimbarilor climatice
Cresterea nivelului apelor din Europa Centrala a doborat recordul ultimelor secole in ceea ce priveste cotele anumitor cursuri de apa importante. Nimeni nu poate ramane impasibil in fata imaginilor uluitoare create de acest potop desprins parca din Biblie, infatisand atat daunele de proportii, cat si rezistenta eroica si curajul oamenilor.
Sute de mii de salvatori au muncit fara incetare pentru a-si salva comunitatile. Probabil ca noi, cei care i-am privit cu sufletul la gura, nu am urmarit niciodata cu un interes mai mare prognozele privind momentul in care viiturile de pe Dunare si Elba vor atinge punctul maxim, iar apele vor incepe sa se retraga.
Inundatiile de o asemenea amploare nu tin cont de granitele nationale si de riscurile care depasesc capacitatea individuala a fiecarei tari de a face fata situatiei. Vecinii si-au venit reciproc in ajutor – chiar si atunci cand trebuiau sa se lupte inca cu inundatiile de acasa. Noul Centru de Raspuns in Situatii de Urgenta (CRSU) al Comisiei Europene a monitorizat pas cu pas evolutia crizei. Acesta a furnizat in continuu imagini prin satelit privind evolutia inundatiilor, precum si prognoze in timp real pentru a permite autoritatilor nationale sa evalueze situatia si sa stabileasca unde este cel mai mare nevoie de ajutor.
Inundatiile din 2013 ne-au reamintit cele intamplate in 2002 si sunt un nou semnal de alarma pentru Europa in ceea ce priveste impactul schimbarilor climatice. De secole, raurile si fluviile au reprezentat un izvor al prosperitatii, stabilind legaturi comerciale si de transport si oferind locatii excelente pentru dezvoltarea celor mai infloritoare orase. Cu toate acestea, apele au inundat adesea terenurile din vecinatate, luand vieti si provocand suferinta. Amploarea si frecventa inundatiilor cresc odata cu schimbarile climatice, punand in pericol din ce in ce mai multi oameni si mai multe proprietati. Daunele provocate se ridica la miliarde de euro, reprezentand peste jumatate din pierderile datorate dezastrelor naturale.
Acest tribut extrem de costisitor pe care noi il aducem Mamei Naturi va fi din ce in ce mai mare. In Europa, procesul de incalzire este mai rapid decat in multe alte parti ale lumii. In ultimul deceniu, temperatura la sol in Europa a crescut, in medie, cu 1,3 °C fata de epoca preindustriala, comparativ cu cresterea mediei globale de 0,8°C.
Grupul interguvernamental privind schimbarile climatice, principala organizatie stiintifica internationala care studiaza acest fenomen, prevede o crestere semnificativa a manifestarilor meteorologice extreme. Pentru Europa, aceasta inseamna mai multe inundatii, furtuni, valuri de caldura pe timpul verii si incendii forestiere. Mai mult, inseamna ca nu mai este suficient doar sa fim pregatiti pentru viitoarele inundatii. Preventie, pregatire si raspuns colectiv, impreuna cu unirea fortelor tuturor europenilor pentru actiune comuna – aceasta este calea pe care trebuie sa o urmam si pe care am ales-o.
Trebuie sa adoptam trei prioritati. Prima: Europa trebuie sa ramana in prima linie in lupta impotriva schimbarilor climatice. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel global trebuie sa fie in continuare principala noastra prioritate, astfel incat sa mentinem incalzirea globala sub 2°C.
Dar, chiar daca reusim sa atingem acest obiectiv, nu mai putem evita reactiile adverse datorate schimbarilor climatice. In consecinta, urmatorul pas ar fi adaptarea. Aceasta este una dintre cele mai mari provocari fundamentale ale dezvoltarii teritoriale in Europa. In luna aprilie, Comisia a prezentat o strategie care sa ajute factorii de decizie din Europa la alegerea celor mai bune solutii de adaptare propuse in beneficiul cetatenilor europeni. Trebuie sa actionam mai rapid, mai inteligent si mai eficient.
In al treilea rand, trebuie sa consolidam sistemul de gestionare a dezastrelor la nivel european. Comisia a propus deja o noua legislatie in domeniu. O initiativa majora va fi crearea unei rezerve voluntare de resurse nationale – cum ar fi echipamentele de pompare de mare capacitate – care vor fi gata sa intervina in caz de mobilizare urgenta in cadrul unui raspuns colectiv la nivel european. Trebuie gasit, totusi, un echilibru intre solidaritate si responsabilitate. In plus, legislatia prevede ca statele membre ale UE sa pregateasca si sa faca schimb de rapoarte de evaluare a riscurilor, precum si sa consolideze initiativele actuale in materie de exercitii, formare si schimburi de experti.
Exista, de asemenea, fonduri UE disponibile pentru reducerea riscurilor de dezastre in cazul inundatiilor, incendiilor, cutremurelor si alunecarilor de teren. La ora actuala, sunt angajate 5,6 miliarde de euro in cadrul exercitiului bugetar actual al UE, multe alte fonduri putand fi accesate in urmatorii sapte ani. Aceste masuri dau rezultate – desi, in ultimele zile, situatia a fost dificila in majoritatea regiunilor din Europa Centrala, gradul lor de pregatire a fost mai ridicat decat in 2002.
Riscurile cu care ne confruntam sunt din ce in ce mai mari, dar nu suntem neputinciosi. Daca actionam hotarat impreuna, putem face fata viitoarelor furtuni.
Centrul de Informare Europe Direct Timisoara
Fii primul care comentează