Fiti buni cu Iuda

 

Fiti buni, fiti buni cu Iuda, cu Iuda care rupe

O data, inca-odata, de zeci si zeci de ori,

Soldatii unor file, ce-au dezertat din trupe

Perfecte, din caiete –  sa birui, sau sa mori –

 

Fiti buni, fiti buni cu Iuda, cand fisele-i marunte

Vi le aseaza-n fata, sa memorati mereu,

Sa puneti pasul mintii pe munte dupa  munte,

Iertati-l ! Caci pe lume, de carne-i Dumnezeu!

 

Fiti buni, fiti buni cu Iuda, mereu daca va cere

Sa te invingi pe tine, ca sa invingi mereu –

Fiti buni, fiti buni cu Iuda, n-o face din placere,

Usor doar sa va para, cand ce traiti, e greu –

 

Fiti buni, fiti buni cu Iuda mereu de va pretinde,

Mereu de va impinge, mereu, mereu, mai sus –

Numai acolo-n ceruri, mai este azi, merinde,

Pentru aceia care mai fac  ceva de spus –

 

Fiti buni, fiti buni cu Iuda, profesorul, perfectul,

Ce inca va mai cere sa fiti, cumva, perfecti,

A fost si el, odata, neputincios, de-a dreptul,

Si a platit cu chinul  o paine intre drepti –

 

 

Fiti buni, fiti buni cu Iuda, caci stie unde duce

Perfectiune asta, de a rata mereu,

Acolo unde lumea e toata pe o cruce,

Si o salveaza numai nebunul Dumnezeu !

 

Fiti buni, fiti buni cu Iuda, caci stie ca va vinde –

Caci stie ca nu-I bine, dar n-are incotro –

 El va va da argintii, si stiinta, ca merinde,

Si va urca pe cruce, strigand salbatic: Ho!

 

17 mai 2013