Pendul de Știri

Garderobierul

Si marea in somn ii vorbea –

Dar el nu stia nici marea, ce este –

Nici visul, si nici propria-i poveste –

Nici umbrele de care se speria odata,

Nu stia ca numele lui vor purta,

De nu ar fi invatat ca ii vor lovi ochii

Cu linistea sa –

Si asa cum venise

Asa si pleca –

Din pierdere, in pierdere,

Fara frica de impozite, taxe,

Pe cuierul pe care adierea ce fusese, era –

Primise vis,

Si daduse vis, mai departe,

Si nicio sentinta

De suferinta

Neridicata din sant,

Cu voia sa.

6 aprilie 2015

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.