Sub genericul Nichita – îngerul blond s-a derulat filmul documentar realizat de regizorul şi cineastul timişorean Victor Popa, în cadrul Medalionului literar-ştiinţific, dedicat poetului necuvintelor, şi desfăşurat, în 12 aprilie a.c., în organizarea Academiei Române, Filiala Timişoara, şi a Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”.
Emoţionanta manifestare omagială şi de suflet (Nichita Stănescu dacă ar fi trăit ar fi împlinit 85 de ani) a fost onorată de prezenţa Excelenţei Sale Vladan Tadić, consulul general al Serbiei la Timişoara, şi de prieteni din Serbia şi Republica Srpska ai poetului de anvergură europeană.
Au susţinut, cu acest prilej, comunicări ştiinţifice prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, preşedintele Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, (Nichita Stănescu, în Europa noastră), Radomir Andrić, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Serbia (Limba magică a poeziei lui Nichita Stănescu), respectiv Branislav Velicović, secretarul Uniunii Scriitorilor din Serbia (Amintiri cu/despre Nichita Stănescu), prof. univ. dr Adrian Dinu Rachieru, critic şi istoric literar (Nichita Stănescu, un „idol” fals?), scriitorul Dejan Mastilović, directorul Editurii „Filip Visnjić din Belgrad, cel care l-a făcut pentru prima dată cunoscut pe Nichita Stănescu în fosta Iugoslavie şi prof. Gheorghe Jurma, critic, istoric literar şi editor (Nichita Stănescu şi Mihai Eminescu).
O intervenţie cu totul spectaculoasă, în cadrul manifestării, a avut-o poetul, traducătorul, membru de onoare al Academiei Române, Adam Puslojić, prieten de netăgăduit al celui omagiat, prin comunicarea: 25 de autportrete poetice – Nichita Stănescu.
Marele dispărut a mai fost cinstit prin vers de alţi prieteni scriitori: Duško Novacović, Milan Lukić, dr. Mićo Cvijetić şi Slavomir Gvozdenovici.
Întrucât acad. Păun Ion Otiman nu a fost prezent, onorând, la aceeaşi dată şi oră, o amplă manifestare dedicată Centenarului Marii Uniri, Domnia Sa a încredinţat spre citire moderatorului un sensibil mesaj de salut adresat participanţilor la manifestare, în contextul căruia, printre altele, se specifica: „Prin «superbul exerciţiu al spiritualului», confratele său de liră şi generaţie şi al nostru de Academie, Ştefan Augustin Doinaş, cu eleganţa şi deplină recunoaştere, spunea că «Nichita este cel mai important poet român după al Doilea Război Mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanşa asupra poeţilor ei»”.
Medalionul literar-ştiinţific dedicat lui Nichita Stănescu s-a încheiat printr-un emoţionant moment artistic intitulat Lecturi muzicale, susţinut de publicistul, poetul, criticul şi istoricul literar Ionel Bota, directorul celui mai vechi teatru din România – Oraviţa.
Fii primul care comentează