La 27 octombrie 1884 s-a născut în satul Pleșcoi, comuna Pârscov, județul Buzău, poetul Vasile Voiculescu.
Provenea dintr-o familie numeroasă, cu şase fraţi. A început şcoala în satul natal. Ambitios din fire şi cu preocupări înalte, de materialism, pozitivism și evoluționism, a început studiile la Facultatea de Litere și Filosofie din București între 1902 – 1903 și le-a continuat la Facultatea de Medicină. A obţinut Doctoratul în Medicină în 1910.
Voiculescu a practicat medicina la ţară. A fost atras de scris şi a publicat în Convorbiri literare (1912). Editorial, a debutat cu volumul Poezii (1916).
S-a stins la 26 aprilie 1963 la vârsta de 78 de ani.
Iubire îmbătrânită – Vasile Voiculescu
De vreme ce iubirea, bătrână slăbănoagă,
Își ia de-acum toiagul și pleacă-ncet spre schit,
Cu silă smulge-i floarea ce-n mână ei se roagă
Și țăndări fă oglinda în care s-a privit;
Sfâșie-i lung hlamida, despoaie-o de inele
Și-i zvârle-n foc condurii cu aur la călcâi.
Ucide-n cuib perechea de sure turturele
Ce v-a-ngânat sărutul în zilele dintâi;
Dar lasă-i amintirea cu miros trist de ceară:
Când va veghea în miezul tăcerii din chilii
La iezere de apă cu negură de și seară,
Din sloiul ei să-și toarne urâtului făclii.
