Va multumesc, romanii mei! V-ati invins teama,
Si sange-ati dat, ca niste lei, si pentru mama!
Din doua pungi, in ore lungi, si fier pe oase,
Chirurgi si oameni, ieri in dungi, au cerut sase!
Si voi ati stat la coada mult, si cu rabdare,
Nici sa va vad, nici sa v-ascult – sa dati cui n-are –
Si nici nu stiti, nici asteptati, vreo bucurie,
Ca mamei mele cand ii dati, imi dati si mie –
V-as da si eu, dar sunteti multi, si cum se-mparte
Un multumesc, cand sa-l asculti, nu cere carte?
Si totusi, carte invatati, sa donati Bine,
Celor ce sangele-ntre frati, il vor ruine!
Va multumesc, romanii mei! Voi, anonimii,
Si carabusi, si oameni grei, si ei, Treimii,
Ca-ntr-un spital in care vieti se-ntorc din moarte,
De-atatea ori, am mers prin voi, si mai departe…
10 decembrie 2013
Fii primul care comentează