şi pleacă departe copiii acestei ţări
din prea mult vis,din prea mult dor
nemaiaşteptând nimic de la aceste lungi
şiruri de guvernanţi aflaţi în război cu propriul
popor
iar noi, părinţii rămaşi în România de cenuşă
solidari cu părinţii aşezaţi cuminţi sub făclie de ceară
aşteptăm „cer nou şi pământ nou”, tărâmul promis
unde numai cocorii gândului zboară
o ţară ca păsărea Phoenix ,neînscrisă pe nicio hartă
din mult vis iscată, din prea multul dor
liman al credinţei purtată până la capăt.o ţară
cu oameni care nu şi-au înstrăinat sufletele,numele
şi,suind, şi-a rătăcit pe cer paşii, urmele
o Românie de dincolo de nor
Doina Pologea
Fii primul care comentează