Lumina ta

 

Pe coaja nucii de pământ,

Pe care calci, fără să ştii

Dacă te ţine printre vii,

Sau nu, secunda ce s-a frânt,

 

Să numeri calm până la trei

Şi să te bucuri infinit,

Că mai trăieşti, că ai trăit,

Şi încă poţi să fii, să vrei…

 

Că mai ai timp de respirat,

Şi fericire de iubit,

Cât gămălia de  chibrit,

Care, cândva, a luminat…

 

8 ianuarie 2013

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns