E bizar sa explici de ce un porumbel da lectii unui staff intreg de intelepti, cu care nu ai nicio aplicatie practica.
Acum o saptamana si mai bine, canicula mare. In centru, palmieri pitici, si soare si fantana, in fata, la prefectura. Banci, pe margini. Nu aici. Unde susura apa, la nervi. Si racoarea, in aura.
Trag acolo. Ca ma tragea arsita. Cand colo, acolo, pe ghizd, sa lafaia un stol de porumbei. Astia au instinct, nu gluma. Mai respirau, mai luau o gura de apa proaspata, mai exprimau opinii despre vreme.
Astia, ai batrani, ai nostri, pe bancile cu soare, nu. Ca nu erau nebuni. La umbra, indurau ascetic. Ca n-aveau racoare. Caldura mare.
Plec. Cand colo, pe deasupra, un porumbel. Zvar. Tocmai sus, sub streasina, dincolo de Jean Negulescu, la prefecture. Ma uit. Ma dar de ce acolo? Umbra mare. Racoare, cat nu incape. Destept porumbelul, imi spun.
De acolo, porumbelul, zvar, vis-à-vis. La ultimul nivel. Acolo, sub ferestre, un ghizd. Ce o cauta acolo? Ma intreb.
Poate, cei de la ferestrele acelea, nu prea aveau cu cine sta de vorba. Si se imprietenisera cu porumbeii. Ii invitau, chiar, la masa.
Fireste, i-am spus lui Eugen Ionescu, toate astea… Scrie! Mi-a spus. Ei, as! Vor zice toti inteleptii ca fac teatrul absurdului… Cum adica? Sa ia lectii de la porumbei? Ce Adversar? Ca doar sunt oameni cu scaun la cap!
Azi, in parc.
Ca de obicei. Cu tancul. Sa ma elberez. De toate proiectele literare ratate practic.
Alt porumbel.
Mai sa calc pe el.
Il evit. Ma evita.
Si ce credeti ca face?
Eu am mers. Inainte.
Ca doar nu era sa ne cerem scuze reciproc.
Vine din spate, la 4 palme dfe freza mea, si imi aterizeaza inainte. La vreo 7 pasi.
Se uita la mine.
Eu incetinesc.
Ocolesc stanga.
El, zboara frumos in dreapta.
Aha, care va sa zica, el sa fie mai atent, unde stationeaza, ei eu, cu ce viteza merg.
Acum, daca le spun la politisti ca porumbeii iti dau lectii de circulatie, mi-e teama ca aduc zebra din Africa.
Sa nu ne mai calcam intre noi. Pietoni si autoconducatori. Pe trecerea de pietoni.
Cu biciclistii, mai treaca,mearga…
Mai pierdem cativa dinti, si foi, cand ne tavalim, si balarim, intre noi,.
Si stiti de ce se intampla omorurile astea?
Toti, cu ochii inainte…
La semafor.
Cand se face verde, tasnec ca din pusca…
Dar cine Dumnezeu se mai uita la stanga? Sau, eu, stiu cum e pe sistemul englezesc, uitatul?
21 iulie 2015
Fii primul care comentează