Minute-n șir privesc
în oglinda gândului
ce nu mai vrea să vină…
S-a rătăcit pe culmea
timpului pierdut
printre meandre…
Îl chem adesea,
dar e un rebel…
Și nu mai vrea s-asculte
nici rugile din cer
pe care îngerii tăcuți
le-adună în fuioare,
apoi le fac ghem…
Mi le trimit pe roua
culeasă de pe flori,
să-mi fac din ea oglindă…
Și chem din nou gândul,
iar el nu vrea să vină,
se pierde în lumină…
prin timpul regăsit…
Viv


Fii primul care comentează