
Misterul își deschide orizontul
spre tărâmul necunoscut al speranței,
confundându-se cu o grădină
precum un Eden…
Ne-amintește de trecerea timpului
într-o supraviețuire ce-nfățișează
călătoria spre-un larg ecou
fragmentat de rostiri
fugare…
Se contopește-ntr-un izvor
de cunoaștere, lăsând urme adânci
în însemnări scrise pe
pietre de alabastru…
Viv
Fii primul care comentează