Din punct de vedere meteorologic și calendaristic sezonul hibernal debutează pe 1 decembrie, dar din punct de vedere astronomic aceasta se întâmplă odată cu solstițiul de iarnă, ce marchează începutul sezonului rece în emisfera nordică. În România, în acest an fenomenul se va produce azi, 21 decembrie, la 17,03, ora Bucureștiului, moment în care poziția aparentă a Soarelui pe cer reflectă mișcarea reală a Terrei în jurul acestuia.
Solstițiul de iarnă este caracterizat prin cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului, întrucât astrul solar urcă foarte puțin pe cer și poate fi văzut doar pentru o scurtă durată de timp. Între solstițiul de iarnă și cel de vară (21 iunie 2026), zilele devin treptat tot mai lungi, iar nopțile tot mai scurte, conform ciclului natural de succesiune a anotimpurilor.
La Timișoara, ziua de azi, 21 decembrie, va fi cu 10 minute mai scurtă decât la București. Potrivit datelor de pe pagina web a Institutului Astronomic al Academiei Române, astăzi astrul solar a început să lumineze municipiul de pe Bega la orele 8,13 și își va încheia misiunea la orele 16,53. Așadar, în capitala Banatului ziua va avea 8 h 40 min, iar noaptea – 15 h 20 min. În capitala țării, soarele a răsărit la 7,49 și va apune la 16,39. Ca atare, în București ziua va dura 8 h 50 min, iar noaptea va avea 15 h 10 min.
O altă caracteristică a solstițiului de iarnă privește umbrele. Chiar și la miezul zilei, Soarele rămâne foarte jos pe cer și variază foarte puțin, acesta fiind aproape staționar pe cer. Prin urmare, razele solare cad pe Pământ sub un unghi foarte mic, ceea ce face ca umbrele obiectelor să fie mai lungi decât în orice altă zi calendaristică.
Această caracteristică explică noțiunea de „solstițiu”, adică „soare nemișcat”. Cuvântul este derivat din limba latină: „solstitium” = „sol” – „soare” + „sitium” (derivat al cuvântului „stiti”) – „a se opri”.
Foto: Cornelia Iosa
