A fost odata o profesoara care facea naveta la tara.
Dupa ani si ani, a gasit un post de suplinitoare, ca educatoare, in apropierea unui oras.
Dupa alti ani, s-a detasat cativa ani ca profesoara, chiar in oras.
Intr-o buna zi, isi intalneste pe strada o colega.
Stii, ii spune aceasta, domnul Inspector General cauta o persoana pentru postul de inspector de personal. Sa fie spirt, sa reziste la o munca grea, si sa aiba o situatie materiala care sa o faca imuna la tentatiile care apar intr-o asemenea munca.
Si profesoara a ajuns inspectoare de personal. A fost numita. Apoi a dat concurs.
Avea 13 000 de profesori ale caror titularizari, detasari, supliniri, mutari, si atatea alte obiective de personal, fixate prin lege, le coordona.
Nu era membra niciunui partid.
Si avea o singura lege, in ceea ce facea: legea. Normele metodologice ale Ministerului Invatamantului. Adaugirile si modficarile acestor legi.
Intr-o buna zi, un Partid a venit la putere.. Inspectorul General i-a spus inspectoarei de personal: Nu mai pot sa rezist. Se fac presiuni sa fii schimbata. Intra in partid, si vei ramane inspectoare de personal. Si profesoara a ajuns membra de partid.
I s-a dat si un profesor de sprijin. Care aplica legea bunului plac. Sau legea dictata de partid.
Profesoara s-a retras la catedra. Nu putea asigura doua posturi de personal, in timp ce unul din inspectori o dezinforma.
Un alt partid a venit la putere.
Profesoara a batut la usa.
Si a fost numita din nou inspector de personal. A intrat si in noul partid. Apoi a ocupat postul prin concurs.
A aplicat si acum, legea.
Si invatand teoria, deprinzand abilitatile, si acumuland experienta postului, a devenit una dintre cele mai bune inspectoare de personal din tara.
Azi, un nou partid a venit la putere.
A fost data afara.
Partidul considera acest fapt, normal.
Fiecare noua conducere de inspectorat, numita politic, isi formeaza echipa.
Privesc la echipele aduse la inspectorat in trecut:
– Unii si-au cumparat, dupa doi ani de inspectorat, automobile de lux;
– Altii s-au incuiat in biroul de inspectori, si-au inchis telefoanele mobile, si voia Inspectorului General, era legea;
– Altii au aplicat legea bunului plac. Nu ca nu ar fi vrut, poate, sa aplice legea. Atat au putut. Atat i-au tinut teoria, abilitatile, si experienta.
Profesoara inspectoare de personal este indemnata sa lupte, prin mine, care sunt prieten cu Dumnezeu, pentru cauza ei.
Eu nu pot sa lupt.
Am o singura nelamurire. Didactica.
Daca totul se invata, mai ales in tagma profesorilor, de ce nu este folosita macar, inspectoarea aceasta de personal, ca profesoara pentru inspectorii de personal, noi investiti?
De ce nu se transfera teoria, abilitatea, si experienta, intr-un cadru legal? Profesoral?
De ce se reinventeaza, la noi, mereu, roata?
Nu stiu.
Elevii de azi, devin cetatenii de maine, si batranii de poimaine.
Panta rei. Totul curge.
Totusi, va intreb, din experienta dumneavoastra: puteti sa invatati de la un profesor prost?
Eu am avut profesori foarte buni: Tudor Elena, profesoara emerita de limba si literatura romana, Iordache Aurelia, profesoara emerita de limba si literature romana , Golumbeanu Petre, profesor de matematica, Busneag Dumitru, profesor de matematica, Topan Dumitru, profesor de fizica, Avramescu Cezar, profesor de matematica, Campeanu Aurel, profesor de masini electrice, Varlan, matematica, Tatulescu, masurari electrice, Petrescu, rezistenta, Gherman, fizica, Belea, teoria sistemelor, Ivanescu, Cernian, calculatoare,si atatia altii. Era o placere sa invat. Cred ca la randu-le, acesti profesori au in minte alti profesori buni, de la care au invatat.
Si am avut si profesori slabi. Nepregatiti. Nedaruiti. Neharaziti. Imi era sila de ei, de orele lor, si de disciplinele lor. Nu am invatat nimic din ele. Decat sa ma tem. Ca nu stiu.
De ce se preda asa cum se preda de la inaltimea catedrei Inspectoratului Judetean? A Consiliului Judetean? A partidelor la putere? A poporului la putere?
Cu LEGEA in mana?
Nu stiu.
24 iulie 2012
Fii primul care comentează