„Pentru mine, văd, sunt pregătite războaie”.
„Abţine-te să condamni poetul tău, Cupido.
Am purtat, de atâtea ori,
stindardele transmise de tine conducător.
Eu nu sunt Diomede, din cauza căruia, rănită,
mama ta s-a întors în cerul alb al cavaleriei lui Marte…
Mereu alţi tineri se înflăcărează.
Eu totdeauna am iubit. Şi dacă vei întreba, oriunde,
ce fac astăzi, iubesc. Ba chiar am învăţat
cum ai putea fi prielnic,
şi cel care acum este socotit, înainte a fost elan.
Dacă fiecare iubeşte,
dintre cei care porunceşti să iubească,
trăiască în fel fericit. Să se bucure
şi să navigheze fiecare în vântul lui, pentru noroc.
Dar dacă altcineva primeşte rău vrăjile copilei nedemne,
să nu piară, ci în pânze să simtă forţa artei noastre.
De ce vreun amator de inimi a plătit povara tristă
cu gâtul înnodat, printr-un laţ, de grinda înaltă?
Pentru care motiv
cineva să străpungă sânul său cu fierul dur?
Abaţi invidia, iubitor de pace. Acela care nu renunţă la invidie,
e sortit să piară de un amor nenorocit. Lasă-l, abandonează-l
şi nu vei fi responsabil de funeraliile sale. Căci tu, Cupido, eşti copil
şi n-ai nevoie decât să te joci: joacă-te!
Tinereţea ta e un regn fără rigori”.
Fii primul care comentează