A avea un ideal înseamnă a avea o oglindă. Nichita Stănescu
Oglinda este o metaforă pentru atitudinea de a-ți reevalua în demers, capacitatea de a-ți îndeplini idealul.
Pe de o parte, când nu mai ai curaj de a continua activitatea într-o direcție, de atingere a unui scop, te uiți în oglindă, pentru răgazul de a-ți spune: „Nu pot ajunge la destinația dorită?”. Îți contempli chipul și întrebarea: „De ce n-ai merita mai mult?” te poate ajuta să-ți regăsești energii potrivite de avans.
Pe de altă parte, e bine să te cunoști încă de la început, astfel încât să nu te hazardezi în abordarea oricărui tip de ideal. Optim este să-ți păstrezi echilibrul în opțiune și să acționezi cumpătat, în măsura în care îți mai poți trăi frumos și viața, nu doar alergarea înspre ideal, oricum va fi, ca prințul din poemul lui Macedonski, înspre Meka, sfânta cetate a idealului neîncetat urmărit.
Un filosof care a afirmat între primii, „Cunoaște-te pe tine însuți” a fost Socrate, un geniu al oralității, cum probabil a fost și Nichita Stănescu, poet neomodernist.
În concluzie, pentru a evita descumpăniri personale, ca să nu cazi de pe culmi, cunoașterea de sine este un sprijin.
Fii primul care comentează