Ce miraculoasă transfigurare este dragostea! (Jeni Acterian)
Jeni Acterian are dreptate să-și fi strigat uimirea față de propria-i metamorfoză interioară. În primul rând, dacă ai ocazia de a-ți manifesta sentimentul, deci reciprocitate în trăire, din partea celui pe care-l îndrăgești, devii exuberant, fără a-ți mai păsa de mulți. Ești fericit, chiar dacă ar fi să trăiești pe o insulă, numai cu persoana pe care atunci o simpatizezi. În al doilea rând, este posibil să-ți trăiești dragostea în secret, neștiut de nimeni, nici măcar de persoana pe care o placi. Speri să-i poţi spune, în situație favorabilă, că o apreciezi. Ar fi un vis să nu fii respins. Absența întâlnirilor, pe care le imaginezi neîncetat, te face ursuz, pe tine însuți absent la viață. În ambele cazuri, se produce o maturizare a trăirilor.
Identitatea se defineşte prin ceea ce împărtăşim frecvent. Mereu vom căuta un cerc intim care să nu erodeze preţuirea noastră pentru cineva sau ceva.
Dragostea, atenuată în scurgerea timpului prin vieţi, revine puternic, la intervale diferite, în viaţa cuplului, din resursa pasiunilor generale, care coincid.
Iubirea ne transformă și ne apropie de echilibru în acceptarea și a norocului, dar și a chixului în legăturile individuale.
Fii primul care comentează