Domnului Şef de Birou, Enăchescu Nicolae
Azi, s-a pensionat un om.
A plecat să îşi mai vadă
De un stup, sau de un pom.
Sau nepoţii din livadă.
A fost şef, şi el, aici.
În Uzina cea de Vise.
Unde toţi am intrat mici,
Şi rămânem, pare-mi-se.
Câtă viaţă n-am visat,
Să ajungem sus, la stele!
Şi venim, de-unde-am plecat,
Albi pe creştet, de la ele.
Vin nepoţi, şi vin copii,
Să viseze în Uzină,
Alţii, albi, a hodini
Se retrag în rădăcină.
Iar Uzina cea de Vis
Le împarte, ieri, ca mâine,
Dacă nu un paradis,
Măcar zilnica lui pâine.

Fii primul care comentează