Naturalia, non est turpia
Cică atunci când Dumnezeu l-a modelat pe om din lut, și nu a păstrat pământul pentru oale, ar fi făcut asta cu mâinile goale pentru că Belzebut scosese siguranțele de la tablou și n-a putut, sau n-a vrut să folosească mixerul. Adică a făcut treaba asta natural fără aportul tehnicii și ar fi zis textual (vorba lui Marin Sorescu) ,,Naturalia, non est turpia!”, nu știu dacă în limba latină, dar la noi așa a ajuns, încă de la Traian împăratul. De când urmașii lui de pe aceste meleaguri s-au constituit într-un popor și au avut o limbă a lor, zicerea aceasta sună cam așa: ,,Ce e natural, nu e rușinos!”
Mai precis, e natural să mănânci, să bei, să te ușurezi apoi mergând la umblătoare, să faci copii, etc. Dar, spre deosebire de animale care fac treburile acestea în văzul lumii, pentru că atât le duce capul, omul le face mai discret, pe toate sau aproape pe toate.
De aceea și-a clădit locuințe și, după moda altora mai evoluați, în ele a amenajat băi și WC-uri. Până aici, toate bune și la locul lor. Numai că în acele vase de faianță, cu destinație precisă, a început să arunce tot ce-l încurca prin casă și îl obliga să coboare, cu liftul sau ca apostolii, spre a depune respectivele deșeuri în pubelele de lângă bloc. Din această cauză, cei care ocupă parterele blocurilor se confruntă deseori cu neplăcutul reflux care le scoate prin vasele de toaletă lucruri naturale și ele, dar care nu mai pot ajunge unde este natural să ajungă din cauza altora, aruncate nenatural, care au obturat coloanele de scurgere.
Pentru că tot el, omul, s-a gândit și că unii semeni se vor comporta nenatural, a născocit și gurile de canal și vidanjele care lucrează cu zgomot și cu spor la cele mai neașteptate ore, contribuind desigur la creșterea cheltuielilor lunare ale tuturor locatarilor, vinovați și fără nicio vină.
Și atunci te întrebi natural și firesc: E oare natural să se producă astfel de lucruri rușinoase?
Gh. I. Ciulpan
